Ghimbirul şi parabenii

Dacă m-aţi fi întrebat acum ceva timp în urma ce condimente folosesc la gătit, aş fi răspuns, cu siguranţă, sare şi piper. Am descoperit însă, din păcate sau din fericire nu cu mult timp în urmă, că în afară de sare şi piper mai exista o mulţime de alte condimente care pot da savoare mâncării.

Am intrat astfel, încetul cu încetul, în fascinanta lume a condimentelor şi aşa am făcut cunoştinţă şi cu ghimbirul despre care, mai apoi, am aflat atâtea lucruri bune încât acum a devenit de nelipsit din bucătăria mea. Îl folosesc nu numai pentru a da gust unei fripturi, de exemplu, dar şi pentru a savura o racoritoare limonadă cu lămâie şi ghimbir.

Originar din Asia, el este însă folosit de secole pentru beneficiile sale, atât în bucătărie, ca şi condiment, cât şi ca plantă medicinală în medicina tradiţională din Asia, India şi tările arabice. Ghimbirul este cunoscut  la noi mai mult pentru proprietăţile sale antiemetice. Gustul uşor picant al acestuia este dat de nişte compuşi chimici numiţi uleiuri volatile care stimulează organismul să secrete mai multe sucuri digestive ajutând astfel la neutralizarea acizilor din stomac care ne dau atât de neplacută senzaţie de usturime, greaţă, diaree.

Timp de secole a fost folosit, datorită proprietaţilor lui antiinflamatorii, ca adjuvant în digestie, ca tratament pentru artrită şi pentru bolile de inimă.

Este de asemenea un decongestionant natural care acţionează împotriva histaminelor, ceea ce îl transformă într-un tratament natural, recomandat în tratarea răcelii.

Studiile făcute au scos în evidenţă şi alte proprietaţi ale gimbirului mai ales în tratarea celulelor canceroase prin acţiunea lui asupra sistemului imunitar. Mai mult chiar, acesta intensifică efectele antibioticelor cu până la 50%  şi reuşeşte să distrugă chiar şi paraziţii intestinali şi larvele lor.

Recent, un grup de cercetatori din India au descoperit ca ghimbirul joaca un rol important şi în neutralizarea efectelor negative ale parabenilor în corpul uman.

Fiecare dintre noi are, cu siguranţă în casă o cremă de faţă sau de corp, un şampon sau un balsam, un deodorant, un fond de ten, sau un ruj. Dar câţi dintre noi, atunci cand le-am cumpărat, am citit şi eticheta care ne arată din ce e făcut produsul respectiv? Poate ne-am lăsat mai mult încântaţi de renumele firmei sub care e comercializat produsul sau de preţul mic şi nu am mai dat importanţă la denumirile ingredientelor de pe etichete, cum ar fi “parabeni” sau “E 210” adică acidul benzoic şi ceilalţi derivati ai lui ( E218, E214, E211, E 212, E 213).

Pe etichetele produselor ei apar şi sub alte denumiri, cum ar fi : propylparaben, methylparaben, isobutylparaben, butylparaben, ethylparaben.

Parabenii, esteri ai acidului para-hidroxibenzoic se găsesc în stare naturala în unele plante. În afine, de exemplu, se găseşte metylparabenul care are rol antimicrobian iar zmeurul conţine propylparabenul. Parabenii naturali sunt, în general, metabolizati de organism şi nu produc dereglări funcţionale.

Parabenii sintetici, însă, în mare parte derivaţi ai petrolului, îi găsim prezenţi în multe dintre produsele de îngrijire personală, medicamente şi mai ales cosmetice. Ei sunt introduşi în produsele industriei farmaceutice şi alimentare mai ales pentru proprietăţile lor antimicrobiene şi antifungice. În absenţa lor, produsele cosmetice şi alimentare şi-ar pierde termenul de valabilitate în una-două zile şi ar dezvolta diferite tipuri de bacterii periculoase.

Deşi până în prezent, nici un studiu nu a reuşit să dovedească acest lucru,  parabenii sunt catalogaţi drept substanţe cu potenţial cancerigen. Din păcate ei sunt capabili să traverseze bariera pielii şi să pătrundă foarte uşor în sistemul circulator.

Se ştie că, în concentraţii mari, estrogenul, hormon specific feminin, favorizează dezvoltarea celulelor canceroase. Ei bine, poate că nu ştiaţi că parabenii acţionează similar estrogenului. Ei perturbă glandele endocrine stimulând producţia de estrogen şi unii cercetători îi consideră un factor de risc în apariţia cancerului mamar. Întrucât ei nu sunt complet metabolizaţi şi eliminaţi de organism în totalitate, pot rămâne în interiorul celuleIor şi pot duce la dereglări în întregul organism.

Prin rolul lor estrogenic ei pot duce şi la apariţia prematură a pubertăţii la fete, pot provoca eczeme şi iritaţii locale în cazul tenurilor cu predispoziţie alergică, pot avea efecte dăunătoare chiar şi asupra sistemului reproductiv masculin.

În prezent cercetătorii încearcă să strângă dovezi prin care să demonstreze rolul acestora în apariţia cancerului de sân. Un articol publicat în ianuarie anul acesta, în Journal of Applied Toxicology, arată că în urma măsurătorilor cantităţii de parabeni din ţesuturi mamare obţinute de la 40 de femei suspecte de cancer la sân a rezultat că unul sau mai mulţi parabeni au fost indentificaţi în 99% din mostre şi cinci parabeni diferiţi au fost găsiţi in 60% din mostre de ţesut luate.

În ciuda tuturor acestor atenţionări, parabenii continuă să fie folosiţi în industriile alimentară şi farmaceutică pentru împiedicarea dezvoltării bacteriilor şi deci pentru prelungirea termenului de valabilitate al produselor.

Din fericire, în ultimii ani  au apărut pe piaţă produsele cosmetice bio care au în componenţa lor ingrediente 100% naturale cum ar fi, uleiuri esenţiale, unt de cocos, unt de shea, uleiuri naturale, etc şi care au un termen de valabilitate destul de mare, chiar 18 luni.

Deoarece sănătatea noastră e mai presus de orice, nu ne rămane decât să fim un pic mai atenţi la produsele pe care le folosim şi să încercăm să introducem în alimentaţia noastră şi un pic de ghimbir.

ce am citit:

naturalnews.com/035937_parabens_ginger_breast_cancer.html

femina.rol.ro/art/16126-88-parabenii_otrava_din_cosmetice.htm