Auzi mereu în presa scrisă, în diverse emisiuni televizate sau afli din newsletter-ul blogului la care eşti abonat că pentru a nu avea probleme cu colesterolul e mai bine să ţii o dietă săracă în grăsimi şi proteine dar bogată în carbohidraţi, că pentru a slăbi e bine să urmezi dieta X sau Y, că pentru a te simţi mai energic şi mai plin de viaţă ar trebui să iei suplimentul Z. Ţi se întâmplă apoi să urmezi aceste sfaturi, dar fără rezultat, după care te întrebi oare ce nu a funcţionat?
O posibilă explicaţie ai putea să o găseşti în metoda dezvoltată de dr. William Wolcott în anul 1983, care şi-a publicat concluziile în cartea sa „Metabolic Typing Diet”. Spre deosebire de celelalte tipuri de diete care diferenţiază persoanele unele faţă de altele în baza unei singure variabile, cum ar fi tipul corpului sau tipul grupei sanguine, metoda care poartă numele de Metabolic Typing Diet (şi ale cărei principii sunt explicate pe larg în cartea sa cu acelasi nume), utilizează diferite aspecte ale profilului fiziologic al unei persoane pentru a găsi o dietă potrivită acestuia. Folosind diferiţi indicatori biochimici sau metabolici, această metodă încearcă să identifice anumite modele, printre diferitele variabile existente, modele care să arate cum anume o persoană este definită genetic să digere, să utilizeze sau să „proceseze” diferite alimente sau nutrienţi.
Acest concept de individualitate în medicină nu este unul nou ci din contră, e foarte vechi, datând încă din antichitate. Îl găsim în medicina indiană, Ayurveda, în medicina vechilor chinezi, care se baza pe cele cinci tipuri elementare, în medicina egipteană, care implica 7 sisteme de organe, dar şi în medicina vechilor greci, care se baza pe conceptului conform căruia se tratează persoana care are o boală şi nu boala persoanei respective.
Mai recent, în ultimul secol, diferiţi cercetători, independent unul de celalalt, au făcut multe descoperiri în ceea ce priveşte legătura dintre individualitatea metabolică şi nutriţie. De exemplu, în anul 1919, în cartea sa „Sympoms of Visceral Disease”, un fiziolog renumit al acelor timpuri, pe nume Frances Potterger, relatează despre descoperirea pe care a făcut-o referitoare la faptul că sistemul nervos autonom, care este principalul regulator al metabolismului, poate fi stimulat sau inhibat de anumiţi nutrienţi.
Mai târziu, prin anii 1930, un dentist pe nume Weston Price, împreună cu soţia sa, pleacă într-o călătorie în jurul lumii, pentru a studia starea de sănătate a unor comunităţi izolate din Australia, Africa, America de Sud, Polinezia, Europa şi Canada de Nord şi realizează cel mai faimos studiu epidemiologic al tuturor timpurilor, pe care îl descrie în celebra sa carte “Nutrition and Physical Degeneration“. El a observat ca populaţiile din comunităţile care consumau hrană indigenă aveau danturi perfecte, carii minime, imunitate ridicată la tuberculoză şi în general beneficiau de o sănătate excelentă, dar atunci când acestora li s-a introdus hrană modernă, procesată, cum ar fi faină albă, zahăr alb, uleiuri vegetale rafinate şi alimente din conserve, semnele degenerării au devenit evidente. El a mai observat şi că populaţiile nordice, cum este cea a eschimoşilor Inuiţi, în a căror dietă predomină produsele animaliere, sunt la fel de sănătoşi ca şi oamenii care trăiesc în ţările ecuatoriale şi a căror dietă e predominat vegetariană. A ajuns astfel la concluzia că vegetarianismul nu este o soluţie pentru toată lumea, ci mai degrabă hrana care se găseşte în propriul mediu în formă neprocesată, este cea care poate furniza cantitatea necesară de macro şi micro-nutrienţi ce pot să asigure o sănătate optimă. Folosind studiul lui Price ca punct de plecare către o nutriţie corectă, putem înţelege că un singur tip de dietă nu o să funcţioneze pentru toată specia umană, tocmai din cauza factorilor multipli care determina nevoile zilnice ale fiecărui individ.
În anii 1950, dr. George Watson începe o cercetare clinică ce se va întinde pe o durată de 25 de ani şi în urma căreia reuşeşte să facă o corelaţie între consumul anumitor alimente şi nutrienţi şi procesele oxidative, formulând conceptul de tipuri „oxidative”. Tot în aceeaşi perioadă, independent de acesta, un cunoscut biochimist al acelor timpuri, dr. Roger Williams, îşi publică cercetările în cartea ”Biochemical Individuality,” în care aduce dovezi clare în sprijinul faptului că diferiţi indivizi cer diferite cantităţi şi anumite tipuri de nutrienţi.
Devine din ce în ce mai clar că individualitatea biochimică a fiecărui individ dictează nevoile în ceea ce priveşte nutriţia. Fiecare are o biochimie unică şi de aceea unele persoane pot utiliza vegetalele mai eficient şi nu au nevoie de proteine sau de grăsimi, dar alte persoane pot să aibă un metabolism care este făcut pentru a asimila mai bine proteinele şi grăsimea, decât vegetalele. De asemenea, orice aliment poate să acţioneze ca stimulant sau ca sedativ, ca acidifiant sau ca alcalinizant, nu datorită unei anumite calităţi a alimentului respectiv, ci mai degrabă a efectului pe care alimentul respectiv îl are asupra dominantei care controlează mecanismele organismului. Acest lucru se poate observa foarte simplu după ce se consumă o portocală, de exemplu. Aceasta, fiind bogată în potasiu, va determina creşterea alcalinităţii în anumite metabolisme şi va produce efecte sedative. În schimb, în alte metabolisme, aceeaşi portocală poate conduce la creşterea acidităţii, producând un efect stimulator, care se poate traduce în foame, agitaţie, iritabilitate etc. Concluzia care se poate desprinde de aici este aceea că este important să înţelegem că orice aliment, nutrient sau chiar supliment alimentar, va produce efecte diferite în metabolisme diferite, cauza acestui fenomen nefiind proprietăţile deţinute, ci diferenţa dintre tipurile metabolice.
În baza tuturor cercetărilor făcute de predecesorii săi, în anul 1983, dr. William Wolcott pune la punct un sistem de determinare a tipului metabolic numit „Healthexcel”, în care stabilirea acestuia implică o evaluare iniţială a interconexiunii dintre trei sisteme principale de energie: „Sistemul Nervos Autonom”, „Sistemul Oxidativ” şi „Sistemul endocrin” la care se adaugă şi elemente constituţionale (grupa sanguină, sexul persoanei, factorul dominant). Fiecare din aceşti factori are un impact aparte asupra modului în care corpul reacţionează şi utilizează nutrienţii şi asupra impactului pe care îl are modul de nutriţie asupra acestora.
Dacă ne vom hrăni în funcţie de tipul de metabolism pe care îl avem, atunci vom putea vedea imediat beneficiile: creşterea energiei, lipsa dorinţei de a mânca anumite alimente, controlul greutăţii, niveluri normale ale zahărului în sânge, lipsa schimbărilor bruşte de dispoziţie. Mulţi oameni, în ziua de azi, sunt supraîncărcaţi cu toxine şi au o sănătate a sistemului gastrointestinal care dăunează organismului în general. Acest program însă poate oferi posibilitatea de a detecta şi elimina toate felurile de factori blocanţi, care pot fi orice, de la alimente reactive, intoxicarea cu metale grele, dereglări hormonale, infestări gastrointestinale şi până la o digestie defectuoasă şi care pot împiedica existenţa unei sănătăţi optime. Iar fără reglarea acestora, chiar dacă ţii o dietă sau alta, nu vei putea avea posibilitatea să ai o sănătate bună.
Din anul 1983 când William Wolcott a scris cartea „Metabolic Diet” şi până în zilele noastre, sistemul a evoluat şi s-a perfecţionat foarte mult. Cartea oferă un test de bază care împarte metabolismele în doar trei tipuri: tip proteină, tip carbohidrat şi tip mixt, iar dacă vei citi cartea şi vei face testul de acolo nu vei obţine un profil complet al propriului tip de metabolism. Este ceea ce s-a putut face la timpul respectiv. Astăzi, prin chestionarul online, perfecţionat şi îmbunătăţit se poate afla tipul metabolic cu mult mai mare acurateţe. El poate fi găsit în forma lui completă în protocolul care este oferit de consultanţi specializaţi în „Metabolic Typing” prin sistemul „Healthexcel”, testarea propriu-zisa fiind uşor de realizat online cu ajutorul şi prin intermediul acestor consultanţi .
ce am citit:
lectura 1, lectura 2, lectura 3
Lasă un răspuns