Alimentele vremurilor noastre – procesate şi bogate în aditivi alimentari

Le găseşti peste tot, de la supermarket la alimentară, de la fast-food la restaurant. Sunt alimentele vremurilor noastre moderne, alimente procesate şi frumos ambalate, semipreparate, congelate sau aflate în meniurile multor restaurante. Ce au ele în comun? În nici un caz bogăţia de vitamine, minerale şi alte substanţe nutritive, ci mulţimea aditivilor alimentari care intră în compoziţia acestora şi care ajută fie la prelungirea termenului de garanţie, fie la îmbunătăţirea aspectului sau gustului.

Ca un aliment să poată fi păstrat timp îndelungat el trebuie să aibă în compoziţia sa şi anumiţi conservanţi sub forma unor substanţe chimice numite aditivi alimentari. Aceştia sunt folosiţi pentru a inhiba dezvoltarea bacteriilor şi ciupercilor din alimente şi pentru a prelungi perioada de garanţie, ajutând la păstrarea în timp a calităţii alimentului conservat. Pe lângă aceşti aditivi care sunt folosiți pentru conservare mai sunt şi aditivi care îmbunătăţesc aspectul produsului, cum ar fi de exemplu coloranţii sintetici şi aditivii care îmbunătăţesc gustul produsului, cum ar fi îndulcitorii sau potenţiatorii de aromă.

Cumpărăm aceste alimente pentru că sunt ieftine, uşor de procurat şi le găsim peste tot. Dar oare ştim cu adevărat ce mâncăm? Pentru că în realitate multe dintre aceste produse procesate sunt pline de aditivi alimentari foarte periculoşi. Cum majoritatea produselor alimentare pe care le consumăm astăzi fac parte, din păcate, din categoria produselor procesate, ar fi timpul să ne punem întrebarea dacă nu cumva toţi aceşti aditivi nu dăunează sănătăţii noastre.

Iată, pe scurt, care sunt câţiva dintre ei şi ce daune pot aduce sănătăţii:

1. Nitraţii şi nitriţii de sodiu

Nitriţii şi nitraţii de sodiu sunt conservanţi care îmbunătăţesc culoarea şi gustul alimentelor procesate din carne. Deşi mulţi dintre noi nu dăm importanţă acestor adaosuri şi ni se par a fi inofensive, de fapt ele odată ingerate pot avea efecte cancerigene. Intrate în sistemul digestiv, ele formează o varietate de compuşi nitrosamidici care intră în circuitul sanguin şi apoi fac ravagii într-o o serie de organe interne, cum ar fi ficatul şi pancreasul. Nitritul de sodiu este privit ca ingredient toxic în mai multe ţări din lume. În SUA s-a încercat de prin 1970 interzicerea folosirii acestuia de către producătorii de preparate din carne, dar nu s-a reuşit din cauză că aceştia au susţinut că pentru păstrarea cărnii preambalată altă alternativă nu există. Te întrebi de ce este folosit în continuare? Simplu: colorează carnea într-un frumos roşu deschis, mai exact fixează culoarea şi face carnea veche să pară a fi proaspătă şi sănătoasă. Îi găsești în: mezeluri, hot-dogs, bacon, şuncă, peşte afumat şi în general în orice fel de produs din carne procesată.

2. Coloranţii sintetici

Studiile făcute au arătat că aceşti coloranţi artificiali pe care îi întâlnim în sucurile acidulate, sucurile de fructe şi dressingurile pentru salate pot contribui la declanşarea problemelor de comportament la copii şi pot duce chiar la scăderea coeficientului de inteligenţă a acestora. Studii făcute pe animale au arătat şi existenţa unei legături între aceşti coloranţi şi apariţia tumorilor canceroase.

Albastru #1 şi Albastru #2 (E133) sunt coloranţi interzişi în Norvegia, Finlanda şi Franţa, dar se găsesc în alte ţări în bomboane, cereale pentru micul dejun, mâncare pentru animale, băuturi pentru sportivi, băuturi dietetice etc. Sunt suspectaţi că ar provoca daune cromozomiale.

Roşu #3 (sau roşu #40 – mult mai întâlnit) sunt codificate E124. În anul 1980, după opt ani de dezbateri, a fost interzisă folosirea acestora în produsele cosmetice şi alimentare, cu condiţia însa ca stocurile existente să fie folosite până când acestea se vor epuiza! Studii făcute pe animale au arătat că aceşti coloranţi pot provoca cancer tiroidian, daune cromozomiale şi pot interveni în transmiterea impulsului nervos la creier. Se pot găsi în cocteilurile de fructe, îngheţată, bomboane, produse de patiserie etc.

Galben #6 (E110) şi galben tarazin (E102) sunt doi coloranţi de nuanţă galbenă care sunt interzişi în Norvegia şi Suedia. Studii făcute pe animale au arătat că pot duce la creşterea şi dezvoltarea tumorilor canceroase la rinichi şi glandele suprarenale şi pot cauza daune cromozomiale. Se găsesc în băuturi carbogazoase, limonadă, unele brânzeturi, bomboane etc.

3. Glutamatul monosodic (MSG / E621)

MSG este un aminoacid care are rol de conservant şi potenţiator de aromă şi este folosit pentru îmbunătățirea gustului supelor, sosurilor pentru salate, chipsurilor, a preparatelor congelate dar şi al multor mâncăruri preparate la restaurant. Dar nu este tot timpul etichetat ca şi MSG ci mai poate fi găsit sub numele de aromă naturală sau acid glutamic. Este cunoscut ca fiind o excitotoxină, adică o substanţă care supraexcită celulele până la punctul în care le poate deteriora sau chiar omorî. Potrivit unui studiu făcut de Arizona Center for Advanced Medicine, MSG ar contribui la creşterea şi răspândirea celulelor canceroase în corp şi poate fi legat de morţile cardiace subite. Alte studii au arătat că MSG are legături şi cu obezitatea şi cu inflamaţiile din corp, în special cele ale ficatului. Un consum regulat de MSG poate avea diferite reacţii adverse, cum ar fi depresie, dezorientare, oboseală, dureri de cap şi obezitate. Îl găsim în mâncarea chinezească, snack-uri, chips-uri, prăjituri, amestecuri de condimente, mâncăruri congelate etc.

4. Grăsimile trans

Sunt folosite pentru a întări şi extinde durata de viaţă a produselor alimentare şi sunt printre cele mai periculoase substanţe pe care le putem consuma. Se găsesc în alimentele prăjite de la fast-food-uri şi în diferitele alimente procesate făcute cu margarină sau cu uleiuri parţial hidrogenate. Numeroase studii au arătat că acestea cresc nivelul colesterolului rău (LDL) din organism şi scad nivelul celui bun (HDL), cresc riscul apariţiei infarcturilor, a bolilor de inimă în general şi atacurilor cerebrale, contribuie la apariţia inflamaţiilor din corp, a diabetului şi a multor altor probleme de sănătate. Uleiurile şi grăsimile cu conţinut de grăsimi trans sunt interzise în Danemarca dacă procentul de grăsimi trans este mai mare de 2%. Grăsimile trans le găsim în margarină, chips-uri, crackers , produse de fast-food, prăjituri şi în general în orice produs alimentar procesat cu uleiuri vegetale hidrogenate sau parţial hidrogenate.

5. Îndulcitorii

Aspartamul (E951)  este un binecunoscut îndulcitor artificial pe care îl găsim în multe băuturi dietetice, deserturi fără zahăr, gumă, dar şi ca atare, împachetat separat. Cunoscut mai mult sub denumirea de Nutrasweet sau Equal, el este găsit în general în alimente etichetate ca fiind ”dietetice” sau “fără zahăr”. Fiind o neurotoxină, erodează inteligenţa şi afectează memoria pe termen scurt, iar componentele acestui atât de toxic îndulcitor pot duce la o gamă largă de îmbolnăviri, cum ar fi tumori ale creierului, limfoame, diabet, scleroză multiplă, sindrom Parkinson, sindrom Alzheimer, fibromialgie, depresii, atacuri de panică, migrene etc.

Cyclamatul este un alt îndulcitor artificial pe care SUA l-a interzis, dar care încă mai este acceptat în 55 de ţări. Este suspectat a fi potenţial cancerigen, nu el ca atare, ci mai exact poate mări influenţa altor substanţe care provoacă diferite cancere.

Zaharina, este folosită ca atare sau o găsim în băuturile dietetice. S-a descoperit că poate cauza cancer la tractul urinar şi cancer ovarian, dar şi alte tipuri de cancere. S-a demonstrat ca potenţează efectul cancerigen al altor substanţe.

Siropul de porumb cu conţinut mare de fructoză – (High fructose corn syrup sau HFCS) este un îndulcitor artificial super rafinat care a devenit sursa nr.1 de calorii în America. Îl găsim în aproape toate alimentele procesate. Are impact asupra greutăţii mai mult decât orice alt ingredient, creşte nivelul de colesterolului rău (LDL), contribuie la apariţia şi dezvoltarea diabetului şi dăunează ţesuturilor organismului în general. Se găseşte în foarte multe produse procesate: pâine, bomboane, iaurturi cu arome, sosuri pentru salate, vegetale în conservă, cereale etc.

Aceştia nu sunt singurii aditivi periculoşi pe care îi putem găsi în alimentele procesate, lista fiind foarte lungă. Aşa că este bine se ne informăm despre denumirea şi efectele lor asupra sănătăţii şi să ne obişnuim ca atunci când mergem la cumpărături să ne acordăm puţin timp pentru a citi şi eticheta produsului frumos ambalat pe care tocmai vrem să îl cumpărăm. Şi să nu uităm că uneori, chiar dacă producătorul susţine că mâncarea respectivă nu conţine un anumit aditiv, poate că nu e chiar aşa. Reglementările legale îi permit acestuia să adauge în compoziţie diferiţi aditivi în limita unui anumit procent considerat nedăunător sănătăţii!

ce am citit:

lectura 1, lectura2,