Ce este metoda de invatamant Montessori

Acum mai bine de 100 de ani, un om extraordinar, Maria Montessori, revoluţiona ideea de educaţie punând bazele sistemului de învăţământ care astăzi îi poartă numele şi care se bucură de popularitate în lume şi mai nou începe să se dezvolte şi în România.

Această metodă de a abordare pleacă de la premisa că educaţia începe la naştere şi că primii ani din viaţa unui copil, fiind cei care-i şlefuiesc pe acesta cel mai mult, sunt şi cei mai importanţi, atât fizic cât şi mental. Maria Montessori a pus bazele acestei metode plecând de la o cunoaştere solidă în domeniul biologiei, psihiatriei şi antropologiei.

Munca sa a însemnat ani de studii şi observaţie a copiilor din diferite culturii şi rase. Astfel, ea a studiat copii de toate rasele şi culturi din numeroase ţări ajungând să realizeze în cele din urmă că legile dezvoltării umanităţii sunt valabile oriunde. În centrul metodei Montessori este aşezat copilul, cel care direcţionează actul educativ, educatorul este facilitator în procesul de învăţare iar mediul este conceput special pentru a ajuta copilul să înveţe.

Educatorul Montessori este un ghid pentru copil, acesta fiind în centru actului educativ. Copiii învaţă singuri, folosind materialele specifice, timp în care rolul educatorului este să direcţioneze, să stimuleze şi să ghideze activitatea acestora.

• Educatorul nu se amestecă niciodată atunci când un copil e concentrat şi nu intervine decât dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu ştie ce să facă, sau îi deranjează pe ceilalţi colegi.
• Copilul nu este corectat atunci când greşeşte. Se consideră că încă nu ajuns să stăpânescă suficient conceptul respectiv iar materialul va fi strâns şi conceptul reluat cu alt prilej, după o lecţie individuală, ori după o anumită perioadă de timp.
• Educatorul Montessori nu pedepseşte copiii niciodată dar nici nu le oferă recompense. Se consideră că singura recompensă de care are nevoie un copil este cea provenită din mulţumirea de sine. În cazul în care un copil îi deranjează pe colegii lui sau se comportă într-un mod care afectează armonia şi ordinea din clasă, acesta va fi luat de către educator şi dus într-un loc retras de ceilalţi copii.

Un alt aspect important în cadrul metodei Montessori este mediul. Dr. Montessori a considerat că, pentru ca un copil să facă cele mai productive alegeri şi să îşi exercite controlul asupra alegerilor făcute, mediul înconjurător trebuie să fie special proiectat astfel încât să stimuleze o activitate constructivă din partea acestuia.

Mobilierul şi materiale didactice sunt adaptate nevoilor copilului. Totul este la îndemâna lui şi îi oferă libertatea de a alege şi a învăţa.Mobilierul este adaptat dimensiunii copilului.

Clasa Montessori este aranjată pe “zone”, de obicei delimitate de dulăpioare cu rafturi joase. Fiecare “zonă” conţine materiale specifice subiectelor respective (artă, muzică, matematică, limbă, ştiinţă etc.)

Materialele de pe rafturi au ca scop stimularea interesului copilului şi acumularea cunoştinţelor prin utilizarea repetată. Fiecare material are un scop bine determinat şi este de dorit ca să fie utilizat exclusiv în acel scop. Mai mult decât atât, materialele sunt autocorectoare.

Când o piesă nu se potriveşte sau este lăsată pe dinafară, copilul poate percepe cu multă uşurinţă eroarea. Astfel nu este necesară corectarea copilului de către adult. Copilul este capabil să rezolve problemele independent, dezvoltându-şi astfel încrederea în sine, gândirea analitică şi satisfacţia ce decurge din ducerea la bun sfârşit a unei activităţi prin propriile-i puteri.

Autoarea articolului, Ioana Balaban, este psiholog şi pedagog de profesie, lucrează ca educatoare. Momentan este autodidactă în ceea ce priveşte metoda Montessori, citeşte şi aplică această metodă la clasă şi scrie pe blogul personal.