„Ultima carte citita este “Printul din negura” de Carlos Ruiz Zafon, carte pe care am citit-o chiar intre Craciun si anul nou. Nu este prima de acest autor, am mai citit “Jocul ingerului” (El huego del angel) si “Umbra vantului” (La sombra del viento).
Zafon mi-a placut de la inceput pentru misterul usor si sigur integrat in atmosfera romanului. Am regasit acelasi personaj misterios si diabolic din “Jocul ingerului” numai ca aici este conturat mai aspru, este un personaj mai brut, pentru ca este si un roman scris mai la tinerete (cu el debuteaza in 1993) fata de “Jocul ingerului” sau “Umbra vantului”, romane care apar mai tarziu.
In acest roman de debut al lui Carlos Luis Zafon, roman cu care a castigat si premiul Edebe pentru literatura, este vorba despre o familie care se muta in alt oras, intr-o casa plina de mistere. Inca din prima zi de cand ajung, autorul infiltreaza cu mare abilitate aspecte magice ce cresc in intensitate odata cu parcurgerea cartii, cu ajutorul carora reuseste sa-ti mentina interesul treaz (pisica ciudata din gara care se infiltreaza in sanul familie; la un moment dat este descrisa o scena din filmele de groaza cu copilul care se duce la usa unui dulap si de acolo se aud niste voci rautacioase).
Suspansul creat reuseste sa te tina cu sufletul la gura cam ca un film horror care te tine lipit de scaun pana se lamureste suspansul. Copilul familiei care a locuit inainte acolo a murit inecat, dupa cum spun oamenii din partea locului, dar misterul este lamurit odata cu baiatul care-i ia locul si care incepe sa-si dea seama ca ceva este in neregula. Personajul misterios este descris ca o fiinta neumana si cu puteri supranaturale. De fapt este vorba de un fel de Diavol cu care s-a facut un pact dar pentru ca nu s-a respectat, diavolul se intoarce sa recupereze ce i s-a promis.
Daca-ti plac cartile cu tema politista care sa conbine aventura, misterul, magia ai gasit cartea potrivita pentru a o citi!Eu am fost fascinata de lectura ei si nu m-am lasat pana nu am terminat-o de citit in numai doua zile! Sper ca am facut macar cativa curiosi!”
Recenzia cartii este facuta de Catalina Chingaru care a acceptat invitatia pe care v-am adresat-o de a povesti ce carti ati mai citit in ultimul timp.
„Este greu sa te descrii in doar cateva cuvinte, mai ales ca asta presupune sa te cunosti foarte bine, mi-a spus Catalina cand i-am cerut sa imi spuna cateva cuvinte despre ea. Prefer sa ma cunoasteti navigand prin paginile virtuale ale blogurilor mele, dar cel mai bine ma cunoasteti personal. As citi toate cartile din lume si consider ca fiecare om are macar un roman de umplut!”
Catalina scrie nu doar pe un singur blog ci pe patru! Eu va invit sa vizitati unul din ele, cel in care ne vorbeste din perspectiva de mamica dar ar fi pacat sa nu el vizitati si pe celelalte trei a caror adrese le veti gasi pe primul blog 😉
Eu am devenit fana lui Zafon imediat ce-am citit Umbra vantului 🙂 Si …probabil ca o sa-mi cada in mana si aceasta carte. Merci !!!
Veronica, ce zici, nu te-ar tenta ideea de a scrie aici pe blog o recenzie la „Umbra vantulu” 😉
Zafon nu e un autor cunoscut de multi si cu ocazia asta mai aflam si noi de unele din cartile lui.
Mi-ar face o deosebită plăcere, dacă ești de-acord, să fac o recenzie a unui volum pe blog-ul tău, , care vorbește despre legăturile accidentale sau nu dintre oameni, despre străinii semnificativi din viața noastră de zi cu zi. Volumul se numește ” Străinii care ne schimbă viața puterea oamenilor care nu par să conteze…dar contează”
Apropos, de lunea viitoare, după cum îți spusesem cu câteva zile bune în urmă, te-aștept la Clubul de lectură online, pentru impresii, în legătură cu tematica pusă la dispoziție – ”Marile speranțe”, ”Cât de plină ți-e găleata?” și-un volum drag inimii tale… Ești invitata mea! Sunteți invitații mei!…Poți invita câți prieteni vrei!
Sănătate, iubire, armonie, dragii mei!
P.S. Pe mine, una, m-ați convins cu volumele lui Carlos Ruiz Zafon…Îi dau bătăi…mâine merg la bibliotecă și văd dacă au volumele acestui autor. Mulțumesc mult pentru recomandare!
Cu cea mai mare placere, Cristina. Tocmai de asta am si infiintat o noua rubrica pe blog, „Impresii de lectura”. E practic o invitatie adresata tuturor vizitatorilor blogului. Multumesc si pentru invitatie. O sa incerc sa particip 🙂
Si mie imi place stilul lui Carlos Ruiz Zafon pentru acea nota de mister care nu te lasa sa inchizi cartea. Foarte frumos articol!
Iti multumesc in numele Catalinei pentru apreciere 🙂
Eu recunosc ca inca nu am citit nimic de Zafon dar sper sa remediez lipsa cat de curand.