De când am făcut postarea în care vă povesteam despre ce dulciuri am făcut noi de sărbători, Google tot aduce pe blog vizitatori interesaţi să vadă o reţetă de cornuleţe cu osânză. Culmea e că eu doar am amintit de ele în treacăt în acea postare şi nu am scris şi reţeta. 🙂
Aşa că intră lumea, se uită şi sigur pleacă dezamagită. Asta în cazul în care nu găseşte articolele mele atât de interesante încât să rămâna mai mult şi să le citească 😉 M-am gândit deci că ar fi cazul să remediez situaţia, aşa că astăzi o să vă spun cum se fac cornuleţele cu osânză şi smântână.
Este o reţetă atât de simplă încât mare lucru nu este de povestit. Pe net găsiţi variante diferite şi îmbunătăţite faţă de cum îmi aduc eu aminte să fie reţeta de pe vremea bunicii: câtă untură, atăta smântană şi făină cât cuprinde. Aşa că am îmbunătăţi-o şi eu un pic. Dar să nu mai lungim vorba. 🙂
De ce avem nevoie:
400 grame de osâză (sau untură)
400 grame de smântână (ideal ar fi de la vaci crescute cu iarbă)
800 grame faină
1 ou (ideal ar fi de la găini crescute cu iarbă şi gândăcei)
un plic praf de copt
Praful de copt se poate înlocui cu drojdie, caz în care vă mai trebuie şi o lingură de zahăr.
Cum le facem?
Procedeul este simplu. Aduceţi osânza (untura) la temperatura camerei ca să fie lichidă. Amestecaţi apoi smântâna cu untura. Praful de copt îl amestecaţi cu făina şi adăugaţi amestecul peste compoziţia de untură şi smântănă.
Dacă folosiţi drojdie, începeţi prin a dizolva drojdia în puţină apă caldă şi amestecaţi-o cu zahărul (acesta va ajuta la creşterea aluatului).
Frământaţi bine aluatul şi lăsaţi-l la temperatura camerei timp de o oră. După ce a crescut, împărţiţi aluatul în patru părţi, luaţi o parte, o întindeţi cu sucitorul dându-i o formă cât mai rotundă posibil şi împărţiţi cercul obţinut în opt triunghiuri pe care le decupaţi cu ajutorul unei forme speciale pentru tăiat aluat, sau cu ajutorul unui cuţit. Dacă nu sunteţi sigur că puteţi întinde aluatul într-o formă cat mai rotundă puteţi sa folosiţi şi o farfurie rotundă pentru a face conturul.
Triunghiurile obţinute le umpleţi cu gem amestecat cu nucă şi le rulaţi. Dacă gemul e făcut în casă şi e fără zahăr cu atât mai bine. 😉
După ce aţi terminat de făcut cornuletele le asezaţi frumos într-o tavă în care aţi pus în prealabil o hârtie de copt şi daţi tava la cuptor la foc mediu timp de 30 minute, sau mai bine spus până se rumenesc. Noi nu avem aragaz care să ne arate temperatura sau timpul de coacere aşa că mergem pe vechea metodă a … privitului 🙂
Dupa ce le scoateţi din cuptor, le aşezaţi frumos pe un platou şi le puteţi pudra cu zahăr. Eu nu vă sfătuiesc să faceţi asta, dar noi suntem deja obşnuiţi cu gustul mai puţin dulce şi ştim şi ce înseamnă excesul de zahăr. Daca voi nu ştiţi încă vă invit să citiţi despre asta aici.
Simplu, nu?
Spor sa aveţi şi poftă bună! 😉
Dacă vă vreţi şi alte reţete simple, sănătoase şi gustoase vă invit pe blogul meu culinar
Mi-ai lăsat gura apă! 🙂 Arată delicios!!!!
maine fac si eu 🙂
Ai dreptate google mi-a soptit ca aici e reteta cu osanza :)) Multumesc pt. efortul de-a o scrie.
Cu placere 🙂
Minunate cornuletele si precizarea „eco” privind ingredientele m-au trimis direct in lumea copilariei. Pacat, ne strange rau timpul asta, mai ales acum la sfarsit de an si nu lecturam cat am vrea blogurile prietenilor. Sarbatori fericite, Claudia!
De ce trebuie praf de copt sau drojdie?Cornuletele trebuie sa fie fragede,un pic sfaramicioase,pe cand drojdia le da textura de paine…Sfaturi,va rog…caut de mult o reteta perfecta de cornulete si nu am gasit…