„Nu există predestinare, deoarece noi mereu ne transformăm şi în fiecare zi suntem alţii. Din moment ce am luat contact cu o informaţie sau am trăit o anume experienţă, aceasta ne schimbă realitatea, modul de percepţie şi gândirea. Deci noi alegem ce să experimentăm.”
Psiholog clinician cu o experienţă de 23 de ani în cercetare şi practică în domeniul psihospiritual,al neuroştiinţelor şi în psihologie cuantică, în vindecarea sufletească, psihică şi fizică, autor de cărţi şi creator al propriei realităţi, Niculina Gheorghiţă a avut astăzi amabilitatea de a îmi răspunde pentru voi la câteva întrebări referitoare la importanţa conştientizării faptului că noi şi nimeni altul nu e răspunzător pentru acţiunile sale şi pentru viaţa pe care o ducem.
1. Niculina, îti mulţumesc pentru amabilitatea de răspunde la întrebări şi aş vrea să începem prin a ne spune câteva cuvinte despre psihologia cuantică în care eşti specializată şi despre care a început să se audă din ce în ce mai des în ultimul timp. Ne poţi spune cu ce se ocupă această ramură nouă a psihologiei? Ce aduce ea nou?
Psihologia cuantică este o ramură despre care abia acum se vorbeşte în Romania, dar ea este veche şi de demult. Sunt facultăţi şi instituţii de cercetare în domeniu în America şi în alte ţări preocupate din Europa, în care se discută şi se fac cercetări în domeniul psihologiei cuantice de zeci de ani. Este adevărat că eu de vreo 5 ani cercetez, caut informaţii şi merg la diverse cursuri în străinătate unde se vorbeşte de psihologie cuantică, fizica cuantică, mecanica cuantică.
Această ramură ne arată că noi suntem creatorii realităţii noastre atât fizice cât şi psihologice şi emoţionale. Aici se discută şi se cercetează poziţia observatorului. Adică cuanta se modifică conform intenţiei (credinţei) observatorului (omului care gândeşte).
2. O vorba din popor spune că “ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus”. Crezi că suntem predestinaţi să avem un anumit drum în viaţă sau avem posibilitatea de a alege viaţa pe care ne-o dorim?
După 20 de ani de studiu şi cercetări pot să afirma că este o credinţă falsă. Ea este valabilă atâta timp cât crezi în ea. Nu există predestinare, deoarece noi mereu ne transformăm şi în fiecare zi suntem alţii. Din moment ce am luat contact cu o informaţie sau am trăit o anume experienţă, acesta ne schimbă realitatea, modul de percepţie şi gândirea. Deci noi alegem ce să experimentăm. Din păcate la noi în Romania avem foarte multe credinţe false de care ascultăm orbeşte, fără să le trecem prin filtrul nostru, şi de aceea 90% dintre români trăiesc în dogme limitative, în suferinţe şi separaţi de Dumnezeul din ei.
3. De asemenea auzim spunându-se deseori că Dumnezeu te pedepseşte pentru faptele tale sau că trebuie să ne temem de pedeapsa Lui. Putem să ne cream realitatea cu teamă, ţinând cont de aceste zicale?
Şi aceste zicale sunt false. Haideţi să facem o incursiune în această credinţă şi vom vedea dacă este valabilă. Mântuitorul Iisus Hristos ne-a spus că Dumnezeu este iubire, iar el prin periplu care l-a avut pe planeta Pământ a zis în nenumărate rânduri: iubiţi-vă…, iubiţi-vă, … iubiţi-vă! Dacă Dumnezeu este iubire şi este tatăl nostru creator, poate el să ne pedepsească şi să ne ţină în frică, pentru că vrem să experimentăm şi să creştem în înţelepciune? Din ce trăiesc şi experimentez eu, Dumnezeu nu ne pedepseşte niciodată. Noi suntem singurii care ne pedepsim deoarece am luat de bune nişte percepte – scrise tot de oameni – care nu se văd în natură. Din punctul meu de vedere Dumnezeu este ca un soare care ne dă lumină şi căldură la toţi. Soarele nu spune: ăsta e negru, sau blond sau în fustă sau în pantaloni şi acestor categorii nu le dau lumină şi soare? Dacă vreţi să cunoaşteţi o lege şi să faceţi diferenţa dacă e impusă de oameni sau e o lege a universului uitaţi-vă în natură.
4. Într-una din cărţile tale ne spui că „pentru a ne reinventa este necesar să lucrăm cu mintea noastră creându-ne noi reţele neuronale care vor duce la formarea unor noi atitudini întărite de folosirea cuvintelor în exprimarea noastră de zi cu zi„. Ne poţi explica, pe înţelesul tuturor, ce este o reţea neuronală şi cum poate aceasta să influenţeze practic viaţa noastră?
O reţea neuronală este un cumul de mai mulţi neuroni conectaţi pe aceeaşi frecvenţă. Conexiunile dintre neuroni se creează şi se modifică în funcţie de credinţele noastre.
Din experienţele neuroştiinţei se observă că e nevoie de mult exerciţiu pentru a se forma noi reţele neuronale prin care ne vom schimba realitatea, atitudinea şi modul nostru de manifestare. Cum se face asta? Prin atenţia focalizată, începem să se construiască noi circuite neuronale care, odată stabilite, vor activa automat părţile creierului ce implică activitatea motivaţională şi dorinţa de transformare. Cu cât activitatea va fi mai des repetată, cu atât acele circuite neuronale vor fi mai puternice. Orice disciplină cum ar fi meditaţia, rugăciunea prin repetare, schimbă activitatea sinaptică la capătul unui neuron şi în cele din urmă va schimba structura celulei.
5. Teoria creării propriei realităţi poate să pară pentru mulţi că ţine de domeniul science fiction. De multe ori auzim spunându-se de exemplu “da, o fi adevarat pentru unii dar eu nu pot face asta”. Este doar privilegiul unora pentru a îşi creea propria realitate sau fiecare dintre noi poate să facă acest lucru?
Toată lumea poate să facă asta, şi de fapt toată lumea o face dar în funcţie de credinţele sale, crează o realitate constructivă sau una distructivă. Dacă crezi că poţi vei putea, dacă crezi că nu poţi nu vei putea. Este o zicală care spune că: “Fiecare găseşte ceea ce caută.” Este mai comod să spui că aşa a vrut Dumnezeu, eu sunt ghinionist, eu m-am născut într-o ţară unde nimic nu merge, etc., decât să-ţi asumi şi să ai curajul să vezi că de fapt prin modul tău de gândire îţi creezi realitatea.
6. Aş vrea să ne explici, practic, ce putem face pentru a ne schimba viaţa, cum trebuie să procedăm pentru a realiza acest lucru?
Pentru a ne schimba viaţa cel mai important este să vrei să faci transformarea şi să lucrezi cu mintea ta. Ce vreau să vă spun este că nimeni nu poate să/ţi crească neuroni în creierul tău. Pentru a realiza transformarea ai nevoie de dorinţă, concentrare asupra dorinţei, controlul regulat al corpului şi practica (disciplina) şi răbdarea. Răbdarea oferă convingerea interioară că scopul poate fi atins chiar dacă pare greu sau de nerezolvat.
Adică aşa cum ai învăţat să mănânci, să scrii, să mergi, să conduci maşina cu ajutorul aceloraşi paşi poţi să înveţi cum să fii creatorul realităţii tale şi să schimbi mintea, modul de a gândi şi implicit viaţa.
7. De multe ori în viaţă ajungem în momente de răscruce în care suntem nevoiţi să alegem pe ce drum să mergem în continuare sau ne dorim să facem mai multe lucruri dar nu ne puteam hotărî, nu putem decide care este cel ce ni se potriveşte. Ce putem face în astfel de situaţii? Cum putem şti că facem alegerea potrivită?
Să vă răspundeţi la întrebarea ce vreau eu de fapt? După ce vă răspundeţi la această întrebare paradoxal vor dispărea toate temerile şi piedicele despre cum să alegem şi se va face o linişte a “vocilor din cap” – care ne spun “nu ştiu ce să fac”, “e bine sau nu?”, ce va zice lumea, etc., şi abia în momentul acela vom avea încredere şi totul va apărea foarte limpede şi clar.
8. Niculina, ne poţi da un exemplu din viaţa ta în care ai aplicat cu succes principiile creării propriei realităţi despre care foarte frumos ne vorbeşti?
Sunt foarte multe. Dintotdeauna mi-am creat realitatea dar de 5 ani de când ştiu, simt şi cred că m-am trezit şi mi-am dat seama că nimeni de fapt nu poate face nimic în locul meu, îmi creez realitatea conştient, voit şi totul se întâmplă aşa cum vreau eu.
9. Modul de gândire şi starea emoţională a unei mame de pe parcursul celor nouă luni de sarcină poate avea influenţă asupra personalităţii şi vieţii viitorului copil?
Are cea mai mare influenţă. Asta deoarece în cele 9 luni de sarcină mama – care are legătură directă cu fătul – începe programarea creierului copilului. Fiecare emoţie, stare, gând, percepţie şi comportament al mamei se transmite fătului, iar el însuşeşte acestea ca fiind normale şi fireşti. Acum vreo 7 ani am vrut să fac o cercetare în care să demonstrez acest lucru, dar nu am găsit coordonator. M-am oprit cu acea idee dar acum demonstrez cum fiecare ne putem schimba. Când devii adult poţi schimba orice conexiune din creier inclusiv cea transmisă de mama, de bunici, genetic, etc.
10. Ca părinţi avem rolul de a avea grijă de copil, de a-l îndruma şi educa. Cum e normal îi dorim binele dar uneori depăşim această noţiune de bine şi ajungem să îi “creionam” noi viaţa sau altfel spus să îl dirijăm spre ceea ce noi de fapt ne dorim. Privită din perspectiva psihologiei cuantice cum putem noi ca părinte să ne ajutam cel mai bine copilul? Crearea propriei noastre realităţi are influenţe şi asupra lui?
Aşa este. De cele mai multe ori părinţii sunt nişte copii imaturi emoţional, care nu au înţelepciunea şi stăpânirea de sine de a îndruma un copil. Dragi mame şi dragi taţi, copiii nu sunt ai voştri decât ca să îi îndrumaţi să-şi manifeste Spiritul din ei, nu ca să vă slugărească sau să vă trăiască viaţa pe care nu aţi trăit-o voi. Pentru a-i îndruma să-şi manifeste Spiritul şi potenţialul creator pentru care au venit pe Pământ, noi părinţii avem nevoie de maturitate emoţională şi spirituală, fermitate, blândeţe, înţelegere, compasiune şi multă iubire. Aşa că lucraţi cu voi pentru ca astfel copiii voştri să fie sănătoşi, fericiţi şi să se dezvolte armonios.
11. Niculina, ştiu că ai o clinică la Iaşi şi că faci şi cursuri în ţară. Ne poţi spune pe scurt câteva cuvinte despre clinica şi despre aceste cursuri. În ce constau ele şi ce îşi propun?
Am o clinică care este produsul unei materializări şi a unei dorinţe pe care o am de vreo 5 ani şi anul acesta pe 01.02.2013, a fost posibilă punerea ei în funcţiune. Se numeşte “Clinica Holisterapia” – o clinică de terapie holistă pentru corp (terapie bowen), pentru minte (terapii psihologice diverse) şi pentru Spirit (cursuri de dezvoltare personală şi spirituală). Este o clinică în care oamenii îşi descoperă puterea de autovindecare sub îndrumarea unor persoane specializate în aceste terapii.
Pentru cei ce încă nu ştiu, Niculina Gheorghită a scris şi publicat la editura StudIs cărţile „Regăsirea puterii interioare” şi „Bucuria de a trăi fără mască” iar săptămâna viitoare, pe 21 mai, la Iaşi, are loc lansarea celei de a treia ei cărţi, „Bucuria de a trăi în şi cu Dumnezeu„.
later update:
– cei interesaţi de achiziţionarea cărţilor Niculinei Gheorghiţă îmi pot lăsa un mesaj pe adresa de mail de la rubrica Contact. Preţul unei cărţi este de 20 Ron.
– mai multe amănunte despre lansarea celei de a treia cărţi semnate Niculina Gheorghiţă, lansare care a avut loc la Piatra Neamt pe 24 mai 2013 puteţi afla în articolul dedicat special acestui eveniment la care am fost şi eu prezentă
Horia a zis
Buna Claudia.
Bun interviul cu doamna Niculina. As avea cateva intrebari: e cert ca noi suntem „stapanii” destinului nostru, dar daca nu exista predestinare atunci cum se pot numi evenimentele care afecteaza destinul oamenilor, evenimente ce nu sunt generate de ei? Sunt doar pure intamplari? Sau un alt exemplu ar fi cei care simt o chemare catre Dumnezeu, au un har cu care se nasc (de exemplu Parintele Arsenie Boca). Ei ‘stiu’ deja ce cale trebuie sa aleaga, deci oare nu este predestinare?
O alta intrebare ar fi, cum se pot schimba oamenii ce nu vor sa se schimbe, dar e cert ca pasesc pe cai gresite?:)
Claudia a zis
Buna Horia. Ma bucur ca ti-a placut articolul si iti multumesc pentru comentariu.
Iata in continuare si raspunsul doamnei Niculina Gheorghita:
„Buna ziua, domnule.
-Însăși toate evenimentele care s-au întâmplat și se întâmplă la nivel global sunt create tot de oameni, iar cei care sunt implicati și sunt acolo și-au creat acea realitatea prin gânduri, vorbe, adică vibrații de o anumită frecvență. Aici explică foarte bine fizica cuantică: că nimic nu ți se poate întâmpla dacă nu ai atras acea experiență prin rezonanță.
– Cei care au chemare spre Dumnezeu sunt foarte mulți. Adică toți avem chemare spre Dumnezeu, pentru că el este Tatăl de unde ne tragem, avem scânteie divină direct din el. În schimb ce ne diferențiază pe unii de alții este credința noastră și cât muncim pentru a rămâne pe o frecvență superioară și în contact permanent cu Dumnezeu. Am întâlnit oameni care nici nu știu că Dumnezeu este în ei cu toate că Iisus Hristos a spus asta în Biblie de nenumărate ori, sunt unii care nici nu concep că Dumnezeu ar putea fi și în ei și că ar putea fi în relație directă cu Dumnezeu tatăl și sunt unii atei pe care nici nu-i interesează subiectul. L-ați citat pe Părintele Arsenie Boca, el a muncit foarte mult ca să fie în contact cu Dumnezeu permanent, astfel încât să ajungă să fie văzător cu Duhul, să ajungă să citească gândurile și să ajungă să facă vindecări, teleportări, bilocații, etc. De aceea a știut ce cale să aleagă și pentru el si pentru alții, pentru că era direct conectat la Sursa Centrală(Dumnezeu Tatăl).
– Oamenii care nu vor să se schimbe, nu se vor schimba la cererea sau dorința altora. Azi deja se demonstrează științific că în realitatea cuiva nu se poate schimba ceva atât timp cât omul nu și-a creat o rețea neuronală în lobul frontal. Adică în creierul tău nimeni nu-ți poate băga cu forța vreun neuron. El pornește din mijlocul creierului tău și crește așa cum am spus în articol. De exemplu nimeni nu poate mânca pentru tine și tu să te saturi. Sper că vă sunt d efolos aceste informații.
Cu drag, Niculina”
gabriela a zis
Buna
Imi place interviul!
„Rabdarea este convingerea interioara ca scopul poate fi atins chiar daca pare greu sau de nerealizat”. Cred ca se poate spune acest lucru si asa: rabdarea este Mama, Femeia sau poate Dumnezeul din noi…….