De ceva vreme vă tot vorbesc despre dragostea mea pentru cărţi, despre motivele pentru care îmi place să citesc, vă invit să îmi ţineţi pumnii la diverse concursuri organizate de librariile virtuale dar nu v-am invitat niciodată în biblioteca mea.
Da, câteva poze aţi mai vazut şi chiar v-am povestit despre câteva cărţi din bibliotecă dar nu v-am vorbit despre povestea ei. Motivul? Sinceră să fiu mi-a fost greu să vorbesc despre biblioteca mea cum la fel nu mi-a fost uşor să vorbesc şi despre cărţile mele. Aveam nevoie însă şi în acest caz de un impuls aşa cum s-a întâmplat când v-am vorbit despre motivele pentru care îmi place să citesc.
Iar impulsul a venit de data asta de la … Diana. Am descoperit, nu de mult că la ea pe site, Diana găzduieşte o provocare foarte drăguţă în cadrul căreia invită pe cei interesaţi, iubitori de carte, să vorbească în cuvinte şi imagini despre biblioteca lor. Cum mi-a placut ideea ei am acceptat provocarea şi am povestit, deşi nu mi-a fost uşor, despre biblioteca mea scriind un articol pe care l-am publicat pe site-ul ei. Multumesc Diana pentru provocare şi gazduire! 🙂
Vă spuneam acolo că pentru a povesti despre bibliotecă ar trebui să încep prin a povesti despre dragostea bunicii paterne pentru gătit şi medicina alternativă, sau despre dragostea bunicului matern pentru cărtile poliţiste, să continui cu dragostea faţă de cărţi a părinţilor mei şi în final a mea pentru că toate acestea şi-au lăsat amprenta asupra ei.
„De la bunica mi-au rămas cărţile vechi de bucate şi de medicină naturistă, scriam în articolul publicat la Diana, de la bunicul unele cărţi vechi poliţiste iar ai mei părinţi au îmbogăţit-o cu cărţi atât pe gustul lor cât şi cu cărţi pentru copiii lor. Astfel că acum ea adăposteşte volume de cărţi poliţiste, literatură clasică, diferite cărţi vechi de poveşti, colecţiile cărtilor lui Jules Verne, dicţionare şi cărţi de gramatica limbii engleze sau franceze etc.”
Dar nu am să mă apuc acum să copii tot ce am scris acolo ci o să vă invit, dacă sunteţi curioşi, să vizitaţi site-ul Dianei şi să citiţi acolo tot ce am scris despre biblioteca mea.
Ceea ce nu am scris eu acolo este faptul că toate corpurile de mobilier care găzduiesc acum cărţile sunt cam răspăndite prin casă aşa încât aş putea spune că toata casa e o mare bibliotecă :). Însă mi-aş dori să am o bibliotecă aşa, ca în filme, adică să am o cameră pe a cărei uşă să scrie virtual „bibliotecă”, unde toate corpurile de mobilier în care pun cărţile să fie la un loc şi nu în ultimul rând să am şi biroul acolo pentru a putea scrie aticolele inspirată de liniştea bibliotecii.
Deja am început să visez … Iar cum mie imi tot place sa schimb aranjamentul mobilelor prin cameră am găsit şi o soluţie ingenioasă pentru decorarea pereţilor, folosirea de stickere decorative, sau mai pe înţeles, autocolante decorative pentru perete, un element de decoraţiune modern, apărut prin anii 2005 dar care a devenit „celebru” în Franţa doi ani mai târziu, din câte am citit eu pe un site.
De ce autocolante? Pentru ca dacă vreau să schimb aranjarea corpurilor de bibliotecă pot foarte uşor să schimb şi aspectul pereţilor deoarece aceste stickere decorative pot fi lipite şi dezlipite de mai multe ori şi mutate în altă parte, bineînţeles cu două condiţii: ca locul unde sunt aplicate să permită acest lucru cu menţiunea că peretele nu se va deteriora şi ca modelul să permită. Şi când spun asta mă refer la faptul că deşi adezivul permite mutarea aceasta va fi posibilă dacă modelul este unul mai plin, cu mai puţine decupături şi nu prea mare.
Iar dacă mă plictisesc de un model, pot decora cu un altul şi aşa biblioteca va putea avea permanent parte de o schimbare 😉
De exemplu cât e cald şi frumos pot decora cu un model de maci roşii ca aici
şi iarna să schimb designul pereţilor aplicând un brăduţ pregătit de sărbătoare ca aici:
Mie acest gen de decorare a camerei mi se pare foarte practic. Îmi aduc aminte cum pe vremuri pereţii se văruiau cu var simplu şi apoi, cu ajutorul unei role cu model care se dadea printr-o soluţie de bronz se imprimau modele pe perete iar cand te plictiseai de acel model sau văruiai pentru a face curăţenie iar trebuia să o iei de la capat şi să-ţi faci modelul pe perete. Aşa, cu autocolantele decorative pentru perete, după ce faci curăţenie şi dai cu un var lavabil poţi foarte simplu să aplici la loc stickerul decorativ.
Şi ca sa vedeţi că mi-am făcut tema vă arăt şi un filmuleţ despre cum se aplică acestea ca să înţelegeţi mai bine despre ce vorbesc:
Ei, ce ziceţi, cum vi se pare această idee? Aţi folosit stickere decorative? Îmi puteţi da un sfat?
Dacă ţi-a plăcut ce ai citit şi crezi că poate fi de folos şi prietenilor tăi, dă un like&share ca să afle şi ei.
Petala Calatoare a zis
Si mie imi plac stickerele, chiar imi comandasem unele cu frunzulite in ideea sa le lipesc pe un perete dupa ce am renovat apartamentul. Intre timp am primit cadou un triptic din goblen cu flori de camp si am renuntat la ideea stickerelor. Dar sunt de parere ca pot decora minunat o camera.
Claudia a zis
Multumesc pentru sfat Iulia 🙂
Roxana a zis
Cate carti ai Claudiaaa!! <3 Foarte frumos ceea ce ai scris. Si mie imi plac foarte mult autocolantele. Dau un aer aparte camerei!
Claudia a zis
Multumesc Roxana.
Ma bucur ca ti-a placut ce am scris despre biblioteca mea.
Din pacate multe carti sunt vechi deja si nu stiu cum sa le conserv ca sa le pot pastra mai mult in timp. 🙁