Astăzi o să o luăm încetişor pe drumul spre Muntele Ceahlău şi ne vom oprim întâi la trei mănăstiri din apropiere de Piatra Neamţ : Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Bisericani şi Mănăstirea Pângăraţi.
Mănăstirea Bistriţa se află la doar 8 kilometri distanţă de municipiul Piatra Neamţ, în satul Bistriţa, comuna Alexandru cel Bun.
Mănăstirea are o mare valoare istorică şi arheologică şi are rădăcini adânci în istorie fiind ridicată pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Începuturile vieţii monahale pe aceste meleaguri datează însă de pe vremea domniei lui Petru I Muşat când aici s-a ridicat o mică biserică din lemn pe locul căreia mai târziu, în 1402, domnitorul Alexandru cel Bun ridică o frumoasă biserică de piatră cu gândul de a îi folosi acestuia şi familiei lui drept loc de veci. Acest lucru se şi întâmplă în anul 1418 când doamna Ana este înmormântată aici, sub lespedea din gropniţa bisericii iar mai târziu, în 1432 este înmormântat şi Alexandru cel Bun.
Mănăstirea Bistriţa, zidită în stil bizantin adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana despre care se spune că ar fi fost dăruită lui Alexandru cel Bun şi soţiei acestuia de către împărăteasa Irena (soția împăratului bizantin Manuil al II-lea Paleologul) şi de Patriarhul Matei, al Constantinopolului.
Intrarea în mănăstire se face prin bolta unui turn la etajul căruia se află un paraclis închinat Sfantului Ierarh Nicolae. Regulile la intrarea în mănăstire sunt foarte stricte în ce priveşte îmbrăcămintea. Nu se accepta ţinute indecente şi nici accesul femeilor în pantaloni sau fuste scurte. Însă pentru a veni în sprijinul turiştilor la intrarea în mănăstire sunt puse la dispoziţie halate lungi de culoare gri care acoperă ţinutele neconforme cu regulile.
Dacă lăsăm în urmă Mănăstirea Bistriţa şi mai mergem patru kilometri pe drumul spre Bicaz , sus, spre pe muntele Pietrosu, pe partea dreaptă a şoselei, la o altitudine de 650 de metri se află Mănăstirea Bisericani. Este un asezământ de călugări cu hramul „Buna Vestire”. În anul 1498 o mână de călugări adunaţi în jurul Cuviosului Iosif, după ce au stat o perioadă la Sfantul Mormânt în Ierusalim s-au întors în ţară şi s-au stabilit în această zonă unde au început construcţia unei mici biserici, construcţie care însă a fost terminată abia pe vremea domniei lui Ştefăniţă Vodă (fiul lui Ştefan cel Mare) care îi ajută să termine lucrările şi o înzestrează cu terenurile din jur.
Fiind vremuri de război şi deci nesigure, călugării hotărăsc să se întoarcă la Sfântul Munte dar coborând la vale, nu departe de peştera în care locuiau dintr-un stejar a izbucnit o vedenie de fulger şi în faţa ochilor li s-a înfăţişat Sfânta Fecioară Maria care i-a îndemnat să se întoarcă deoarece şi la muntele nostru este grădina sa. În semn al amintirii acestei minuni aici a fost ridicat un paraclis în jurul acelui stejar pe care este aşezată o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul.

Interior Paraclis Bisericani
Cotinuând drumul nostru spre Bicaz ne vom opri la una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din judeţul Neamţ, Mănăstirea Pângăraţi care se află pe malul stâng al pârâului Pângăraţi, în apropierea hidrocentralei Dimitrie Leonida de la Stejaru.
Potrivit istoricului Nicolae Iorga, numele îi vine de la un posibil calugăr Pangratie care ar fi fost pustic în acele locuri şi ar fi dat numele şi pârâului din apropiere.
Cuviosul Simeon de la Pângăraţi a ridicat aici, în anul 1460, o biserică din lemn, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, care însă a fost incendiată însă de turci, în anul 1476. Domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a transformat, în anul 1560 schitul în mănăstire şi a zidit în locul bisericii din lemn o altă biserică din piatră care a rezistat până în vremurile noastre.

Intrarea veche in manastire Pangarati
Această biserică este de fapt făcută din două biserici suprapuse. Cea de la subsol este închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi o a doua închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
În anul 1991 aici au început lucr[ri de modernizare construindu-se o nouă biserică, o nouă curte şi o nouă alee de acces în interiorul mănăstirii.
Intinerariul nostru de vacanţă nu se opreşte aici. Vom merge săptămâna viitoare şi mai la nord, spre Muntele Ceahlău şi vom vizita alte două mănăstiri, Mănăstirea Petru Vodă şi Mănăstirea Durău. 🙂
Vacanţă plăcută!
[…] continuăm dumul nostru spre Muntele Ceahlău lăsând în urmă Mănăstirile Bistriţa, Bisericani şi Pângăraţi pe care le-am vizitat săptămâna trecută şi ne vom îndrepta spre alte trei mănăstiri foarte […]