Itinerarii de vacanţă – Dobrogea

Anul acesta nu am mai reuşit să ajungem la mare. Ne-am tot plimbat pe la mănăstirile din iubita noastră Moldovă lăsând vizita la mare spre începutul lui septembrie, când speram că vom avea timp frumos şi ne vom putea bucura în linişte de soarele cald al toamnei. Însă vremea ne-a fost potrivnică şi am rămas cu nostalgia unei excursii pe meleaguri Dobrogene şi cu informaţiile pe care le-am citit despre obiectivele turistice de aici.

M-am gândit că nu ar strica să îmi notez o parte din aceste informaţii aici (şi mai ales cele referitoare la istoricul cetăţilor dobrogene) ca să le aflaţi şi voi şi să îmi fie mai uşor să îmi împrospătez memoria anul viitor, când le voi trece iar pe lista obiectivelor de vacanţă.

Regiunea Dobrogei se întinde atât pe teritoriul României  (judeţele Tulcea şi Constanţa), cât şi al ţării vecine, Bulgaria (Dobrici şi Silistra) şi istoric vorbind este actul de creaţie al coloniştilor greci, care acum mai bine de 2800 de ani au pătruns în zona Pontos Euxeinos, (Mare Neagră) şi au durat aici numeroase cetăţi porturi, dintre care cele mai cunoscute au rămas Apollonia (în Bulgaria), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa), Odessos (Varna), Argamum, Histria, Aegyssos (Tulcea) şi Axiopolisin (Cernavodă).

În secolul VII î.H., mai exact în anul 657 î.H, coloniştii greci proveniţi din Milet (Turcia de astăzi) au întemeiat cetatea Histria, care a fost redescoperită mult mai târziu şi în interiorul căreia se pot observa o mulţime de obiecte ale acelor vremuri de mult apuse, cum ar fi: vase ceramice, basoreliefuri, inscriptii, podoabe etc.

Cetatea Argamum are origini greco-romane şi a fost ridicată pe la jumătatea secolului al VII- lea. Ea se află în prezent pe teritoriul judeţului Tulcea, mai exact pe malul lacului Razim, în comuna Jurilovca şi din ea nu ne-a mai rămas decât o ruină reprezentată de o poartă, câteva străzi, zidul de apărare,  valuri de pamant şi bazilici paleocreştine.

Tot în zona lacului Razim, mai exact între Razim şi Babadag (la doi kilometri de localitatea Babadag de azi), pe cel mai înalt deal din zonă, în secolele XIII – XIV a fost construită cetatea Enisala, care mai este cunoscută şi sub numele de Heracleea. Aceasta a fost construită cu scop militar, defensiv şi de supraveghere a drumurilor de pe uscat şi mai ales a celor de pe apă şi în prezent este parţial reconstruită având şi un drum de acces care permite călătorului să ajungă foarte uşor la poarta de intrare în cetate.

În localitatea Hârşova de astăzi se află o altă cetate, Cetatea Carsium care a fost ridicată pe la sfârşitul secolului 1 d.H., peste o fortificaţie getică şi care este o cetate romano-bizantină ce a servit ca punct important de apărare împăratului Traian.

În nord vestul Dobrogei, între Dealul Piatra Râioasă, comuna Turcoaia şi Balta Igliţa o să găsim Cetatea Troesmis, care conţine de fapt două cetăţi de tip moeso-roman construite, cetatea de vest şi cetatea de est, din care au mai rămas doar ruinele turnurilor de apărare, câteva ziduri de apărare şi două bazilici.

Obiectivele turistice din zona Dobrogei sunt numeroase şi nu doar ceţăţile dobrogene mi-ar plăcea să le vizitez. Pe lista dorinţelor se află şi mânăstirile din zonă, dintre care amintesc acum doar Mănăstirea Dervent, unde se găsesc

– sfintele cruci: cea mare care se află în paraclisul din stânga bisericii şi care se înalţă singură din pământ şi cealaltă, o cruce cu braţele tăiate aflată în dreptul altarului, în afara bisericii

– icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul care a fost donată mănăstirii Dervent, în anul 1940

– şi paraclisul care găzduieşte izvorul tămăduirii

Cam multe îmi doresc să vizitez, nu? 🙂 Nici o problemă. Vom sta mai multe zile. Am identificat şi un site interesant, site-ul Cazare 10, unde am găsit o mulţime de oferte de cazare pentru Litoral (şi nu numai) aşa că o să am de unde alege. De ce pe Litoral? Pai dacă tot fac un drum până acolo să ne şi bronzăm un pic şi să ne bucurăm de valurile mării.

Voi aţi ajuns la mare anul asta? Ce recomandări mi-aţi putea face?