În ciuda faptului că oamenii au consumat alimente bogate în grăsimi saturate încă din cele mai vechi timpuri, acestea au fost „puse la zid” pe nedrept şi acuzate că duc la apariţia unor boli grave în organism.
Însă multe studii făcute în ultimii ani vin să infirme aceste teorii şi să demonteze un mit, cel al legăturii dintre consumul de grăsimi saturate şi apariţia bolilor.
Iată pe scurt patru dintre motivele pentru care nu ar trebui să ne fie teamă să consumăm alimente bogate în grăsimi saturare, ci din contra, ar trebui să le introducem în alimentaţia noastră.
1. Grăsimile saturate nu se deterioreaza aşa de uşor la temperaturi mari deoarece acestea au şanse mult mai mici decât cele nesaturate ca să între în reacţie cu oxigenul.
Grăsimile nesaturate şi în special cele polinesaturate conţin mai multe legături duble şi de aceea sunt mai expuse la oxidare. Când grăsimile nesaturate reacţionează cu oxigenul în timpul ridicării temperaturii la gătit, ele formează subproduşi toxici şi devin râncede. De aceea grăsimile saturate cum sunt untul, untura sau uleiul de cocos sunt opţiuni mai bune când vrem să gătim ceva la temperaturi înalte.
Studii făcute au arătat că unele boli au legătură cu consumul de alimente prăjite în uleiuri (mai ales polinesaturate) şi chiar cu expunerea în medii în care sunt subproduşi rezultaţi din arderea grăsimilor la temperaturi înalte. Ateroscleroza şi bolile cardivasculare, inflamaţia încheieturilor, printre care artrita reumatoidă, boli ale tractului digestiv, declanşarea diferitelor tipuri de cancere sau chiar apariţia defectelor din naştere sunt pe lista acestor efecte negative.
În concluzie, pentru gătitul la temperaturi înalte cel mai bine este să se folosească grăsimi saturate pentru că acestea sunt mult mai stabile şi nu reacţionează cu oxigenul atât de uşor.
2. Alimentele care au în compoziţie grăsimi saturate sunt hrănitoare în acelasi timp şi pline de nutrienţi valoroşi pentru organismul uman
Există numeroase alimente sănătoase bogate în grăsimi saturate care conţin în acelaşi timp şi în alte elemente nutritive atât de necesare organismului uman.
Putem da ca şi exemplu carnea, ouăle, organele de animale şi lactatele bogate în grăsimi (brânză, smântână, unt, iaurt de casă etc.). Ideea este însă ca acestea să provină de la animale crescute pe cât posibil în mediul lor natural, cum ar fi de exemplu vacile crescute pe păşuni şi hrănite mai mult cu iarbă, găinile crescute liber şi care se hrănesc cu râme şi iarbă etc. Atât carnea cât şi subprodusele provenite de la ele vor fi bogate în vitamina A, E şi K2 atât de necesare funcţionării organismului uman, dar şi în grăsimi saturate de care nu trebuie să ne temem.
Concret, carnea de vită, de exemplu, dacă provine de la animalul hrănit cu iarbă şi crescut pe păşune va fi mai bogată în:
– acizi graşi Omega-3 comparativ cu acizii graşi Omega-6 care este proinflamator,
– Acid Linoleic Conjugat (CLA) care duce la micşorarea grăsimii corporale şi la creşterea masei musculare,
– vitamina A, vitamina E şi glutation (antioxidant celular).
3. Un regim alimentar bogat în grăsimi saturate ajută la slăbit
Auzim deseori că un regim alimentar bogat în grăsimi îngraşă. Lucru adevărat însă doar pe jumătate. Ne îngrăşăm nu pentru că prin acest stil de viaţă introducem în corp grăsimi, ci pentru faptul că, pe lângă ele consumăm de fapt multe zaharuri şi carbohidraţi rafinaţi.
Dietele bogate în grăsimi dar în acelaşi timp sărace în carbohidraţi au de fapt un efect opus. Ele nu îngraşă, ci din contra chiar ne pot ajuta să slăbim. Acesta este şi principiul pe care se bazează dietele sărace în carbohidraţi, care de obicei sunt şi bogate în grăsimi saturate. Multe studii au arătat că aceste diete sunt chiar mai eficiente decât cele sărace în grăsimi şi ne vor ajuta să pierdem mai multe kilograme. În acelaşi timp pot duce şi la îmbunătăţirea metabolismului şi a stării de sănătate a organismului în general.
4. Grăsimile saturate nu sunt cauza apariţiei bolilor de inimă
Un articol publicat în anul 2010 în care au fost examinate date din 21 de studii care au cuprins un total de 347.747 persoane a arătat că nu există nici o legătură între consumul de grăsimi saturate şi riscul apariţiei bolilor de inimă.
Acesta însă nu este singurul studiu de acest gen care confirmă faptul că teoria conform căreia consumul de grăsimile saturate duce la apariţia bolilor de inimă, este de fapt un mit care trebuie revizuit.
Despre presupusa şi nedovedita legătură dintre consumul de grăsimi saturate şi apariţia bolilor de inimă puteţi citi şi în articolul pe care l-am publicat la începutul anului acesta, „Chiar fac rău grăsimile saturate?„
Consumate cu masură, incluse într-o dietă echilibrată care face parte dintr-un stil de viaţă sănătos, alimentele care conţin grăsimi saturate nu sunt dăunătoare organismului uman ci chiar pot fi de folos în funcţionarea optimă a acestuia.
vavaly a zis
nu degeaba untul era atat de folosit in bucataria traditionala. si este inca folosit in bucataria franztuzeasca. cred ca traditiile sunt totusi cele mai bune si mai inteligente alegeri. chiar si untura de porc , atat de blamata in ultimii ani, este cu mult mai sanatoasa decat uleiurile rafinate , insipide si inodore ce se gasesc acum pe piata. ca sa numai spunem de gustul special pe care il da utura de casa prajiturilor… greu de regasit acel gust in zilele noastre.
Iulia S. a zis
Sunt de acord cu cele afirmate de tine. Totusi ma gandesc ca trebuie sa existe o masura, stiu ca aceste grasimi saturate in exces nu sunt tocmai benefice organismului.
In ceea ce priveste ideea de animal hranit cu iarba… in strainatate am gasit mereu chiar si la supermarket eticheta de grass fed, la noi nu prea stiu cum sa facem rost de asa ceva. Decat poate cu un furnizor de la tara, si nici atunci nu esti sigur daca nu e o cunostinta. Eu am avut surpriza sa iau gaini mai demult de la cineva si sa aflu ca erau de fapt crescute cu concentrate.
Claudia a zis
Da, pai am specificat ca trebuie consumate cu masura ca de altfel tot ce consumam. O dieta echilibrata si adaptae metabolismului nostru este cea ideala.
Da, este foarte greu dar nu imposibil sa mai gasesti animale hranite asa.
In strainatate exista de ceva vreme preocupare pentru acest gen de crestere a animalelor iar de curand a inceput si la noi sa existe persoane care in mod organizat se ocupa de cresterea animalelor in mod traditional.
Daca te intereseaza acest subiect putem vorbi pe privat si iti dau mai multe amanunte 😉
Adelina a zis
Noi primim carne de la țară în sezonul rece (de la bunici mei). Mie nu-mi place cine știe cât. Însă îmi ascult organismul. În general simt nevoia de mâncăruri mai consistente când se face frig afară. Ca acum.
Lactate degresate nu cumpăr niciodată. Nu mi se par ok. Pt. mâncărurile la cuptor mai folosesc unt ghee. Pe cartofi de ex. Îmi place aroma.
Claudia a zis
Exact asta este si ideea, sa ne ascultam organismul si nu sa cadem in capcana unei mode in ce priveste o dieta sanatoasa.
Stramosii nostri nu degeaba mancau carne iarna, nu degeaba respectau perioadele de post, etc 😉
Adelina a zis
Am uitat un „i” în comentariul anterior. Scuze! 🙁 Am scris noaptea târziu.
Claudia a zis
:)) Nici nu am observat 😉
lee a zis
thanks for sharing these information. Nice blog
Claudia a zis
You’re welcome!