Nu-mi amintesc exact unde am dat peste prezentarea cărţii „Evadare din lagărul 14” scrisă de Blaine Harden, dar ştiu că am căutat-o urgent pe Kindle şi am şi citit câteva fragmente. Atunci însă nu-mi era mintea pregătită pentru o astfel de temă, pentru care îţi trebuie – nu-i aşa? – o stare anume de spirit, aşa că am pus-o pe un raft din capul meu şi m-am luat cu altele. Ajunsă la Timişoara, în vacanţa de iarnă, am pornit-o la pas pe traseul favorit, dintr-o librărie în alta şi, iat-o. Din nou. Mi-a ieşit în cale, era pusă de-a curmezişul peste altele. Am cumpărat-o pe dată şi am citit-o fără pauză. Un nod în stomac de la prima la ultima pagină.
Primul contact cu o carte care aduce în discuţie situaţia din Coreea de Nord l-am avut în urmă cu ceva ani. Am primit cadou un volum de reportaje (în tinereţe visam să fiu reporter de război, între timp m-am domolit şi am trecut la literatură pentru copii), Călătorii în infern scrisă de Tvrtko Vujity. Una dintre povestirile reale e călătoria incognito a jurnalistului în Coreea de Nord, şi probabil, citind-o atunci s-a declanşat curiozitatea: am vrut să aflu mai multe. În această ordine de idei, recomand şi cartea menţionată mai sus, este extrem de interesantă şi bine documentată!
Acum haideţi să facem un mic exerciţiu de imaginiaţie. Închideţi ochi şi încercaţi să uitaţi pentru câteva minute tot ce ştiţi. Despre ce-i în jur, despre dumneavoastră. V-aţi născut şi aţi crescut într-un lagăr de concentrare. Nu aveţi habar că există o altă realitate. Un teren de cincizeci de kilometri lungime şi douăzeci şi cinci lăţime, câteva ferme, mine şi fabrici înşirate pe vaile dintre munţii abrupţi. Ăsta e întreg universul în care-ţi duci existenţa zi de zi. Nu ai auzit niciodată cuvinte ca „dragoste”, „milă”, „familie”. Mama e un concurent la mâncare, fraţii sunt ca străinii, ceilalţi copii din lagăr sunt răi şi nu te poţi încrede în ei. Lupta pentru supravieţurie include trădare, trebuie să fi pregătit să-i torni pe toţi. Bătăile sunt la ordinea zilei, execuţii în public, foamea, frigul. Muncă. Frică.
E greu de imaginat, dacă nu chiar imposibil, că exerciţiul nostru de imaginaţie e realitatea unor oameni, chiar în clipa asta.
„Lagărele de muncă ale Coreei de Nord au o existenţă de două ori mai îndelungată decât a Gulagului Sovietic şi de douăsprezece ori mai mare decât a lagărelor de concentrare naziste. (…) Guvernul sud-coreean estimează că în aceste lagăre se găsesc circa 154.000 de persoane, în timp ce Departamentul de Stat american şi unele organizaţii pentru apărarea drepturilor omului sunt de părere că numărul lor ajunge la 200.000”
„Evadare din lagărul 14” este povestea lui Shin. A reuşit să evadeze dintr-un district sub control total, care avea reputaţia de a fi cel mai cumplit dintre toate. Şi asta e povestea lui – ascultată, scrisă şi dată înapoi nouă de către jurnalistul american Blaine Harden.
Sunt momente în carte în care ţi-ai dori să fie vorba de ficţiune, crude, lipsite de umanitate. Sunt fragmente, descrieri care-ţi fac pielea de găină, stomacul ţi se strânge ghem şi încerci să uiţi pentru o clipă că asta, asta e realitatea.
“Dacă mama lui Shin îşi îndeplinea norma de muncă zilnică, putea să aducă acasă mâncare pentru seara aceea şi pentru a doua zi. La patru dimineaţa, pregătea micul dejun şi prânzul pentru fiul ei şi pentru ea. Fiecare masă era la fel: terci de porumb, varză murată şi ciorbă de varză. Este ceea ce a mâncat Shin aproape zilnic, timp de douăzeci şi trei de ani, în afara situaţiilor în care era supus înfometării drept pedeapsă. (…) Lui Shin îi era mereu foame şi îşi mânca prânzul de cum pleca mama la muncă dimineaţa. Îi mânca şi porţia ei. Când femeia venea şi nu mai găsea nimic de mâncare, se înfuria şi îşi bătea fiul cu o sapă, o lopată sau orice altceva avea la îndemână.”
Mama şi fratele lui încearcă să evadeze şi sunt ucişi. Shin ajunge să aibă şi el gânduri de evadare când îl cunoaşte pe Park Yong Chul, un prizonier important care trăise în străinătate şi cunoştea lumea de afară. Acesta îi dezvăluie lui Shin existenţa unei alte lumi. “Park nu îl făcea pe Shin să se simtă prost. Încerca, cu răbdare, să-i explice cum era viaţa în afara Lagărului 14 – şi în afara Coreei de Nord. Astfel, a început un seminar în doi, care a durat o luna şi care îi va schimba pentru totdeauna viaţa lui Shin.”
Shin reuşeşte să evadeze şi… ar fi multe de spus. Dar vă las să descoperiţi singuri. O carte senzaţională, care din păcate nu e ficţiune şi a cărei acţiune nu se petrece în urmă cu zeci de ani ci chiar acum. În clipa aceasta. V-am pus pe gânduri?
Nota: Cartea o puteţi cumpăra la un preţ redus comandând-o de la marile librării online, cum ar fi .
Update: O alta parere despre aceasta carte deosebita o puteti citi in recenzia facuta de sotul meu AICI.
Georgiana St. a zis
am mai adaugat o carte pe lista mea . Mi s-a facut pielea gaina cu exercitiul imaginar :-/ Am mai vazut si eu niste documentare , relatate de jurnalisti din afara , eventual americani care s-au dus acolo si au vrut sa scrie despre asta…dar sa citesc o poveste reala , a unui tanar nascut acolo , privat …de viata pana la urma , nu-mi inchipui deloc cum ar fi…F interesant !!! Alexandra , multumim ptr inca o recomandare excelenta! Izabel Allende a devenit o preferata ..in urma recenziei la Caietul Mayei ..Eu am citit doar Tara inventata -asta am gasit mai repede la biblioteca si e super !! Vreau sa citesc tot ce-a scris 😀
Vali Crintea a zis
acum trec pe lista , dar sa vedem de o gasesc la biblioteca !
Claudia a zis
Astept parerea ta dupa ce o citesti 🙂
botis marilena a zis
nu stiu de ce ar trebui sa inchid ochii sa imi imaginez situatii de acest fel, devreme ce sunt atatea lucrruri frumoase la care ar fi bine sa ne gandim cu ochii deschisi. 🙂
Claudia a zis
Pentru a intelege ca nu e bine sa ne plangem de mila, sa spunem „mai rau de atat nu se poate”, „ce viata amara am” etc si sa pretuim mai bine ceea ce avem, asa putin cat avem 😉
axasport a zis
am trecut-o in agenda, nu o am in biblioteca, dar cred ca se gaseste prin librarii!
seara frumoasa!
Claudia a zis
Da, este in librarii, cel putin in cele online am vazut-o si nici nu e scumpa 😉
O seara frumoasa si tie!