Cum va fi vremea peste doua luni?

Am văzut zilele astea, întâmplător, la două posturi TV, două păreri complet diferite despre cum va fi vremea de Paști şi în luna mai. Varianta optimistă ne anunţa desigur timp frumos, perfect pentru mini-vacanţă, iar cea pesimistă vreme rece şi mohorâtă.

Pe cine să credem? Răspunsul este evident: pe nimeni. De ce? De unde ştim că nici unul dintre prezentatori nu avea dreptate? Oricum vremea va fi ori frumoasă, ori mohorâtă…

Am publicat pe blog cu ceva timp în urmă, o recenzie în patru părţi, la cartea „17 ecuaţii care au schimbat lumea„. În partea a treia puteţi citi despre una dintre acestea, mai exact, ecuaţia Navier-Stokes care se aplică fluidelor în mişcare. Vă spuneam atunci că încă nu a fost rezolvată în ansamblu, ci doar în unele situaţii particulare. Prin anii ’60 un matematician şi meteorolog american, Edward Lorenz, a pus bazele teoriei haosului, o teorie matematică aplicabilă sistemelor dinamice, adică sistemelor complexe în continuă mişcare şi transformare.

Tot Lorenz a fost cel care a descoperit şi „efectul fluture” (butterfly effect), care nu se referă deloc la insecte, ci la comportamentul unor soluţii ale ecuaţiilor dinamice. Atât ecuaţia Navier-Stokes, cât şi ecuaţiile haosului ale lui Lorenz se aplică atmosferei, care este un fluid în continuă mişcare şi transformare. Fiind nişte ecuaţii foarte complicate, ele se rezolvă aproximativ cu ajutorul unor computere foarte puternice, în principal utilizând o metodă matematică de lucru numită metoda Monte-Carlo. Toate aceste ecuaţii depind de mulţi factori (numiţi şi parametri). Acum pare să fie mai clar: cu cât cunoaştem mai bine parametrii şi cu cât rezolvăm mai exact ecuaţiile, cu atât vom putea face predicţii meteorologice mai exacte.

După 1990 când România a aderat la institutele europene şi mondiale în domeniul meteorologiei, am constatat o îmbunătăţire bruscă a calităţii prognozelor. Acum putem să avem încredere în prognozele pe maxim trei-patru zile, dar nici acestea nu pot fi 100% exacte.

De fapt cu cât ne îndepărtăm de momentul prezent către viitor, cu atât probabilitatea de prevedere a evenimentului scade: pentru mâine putem şti destul de bine cum va fi vremea, pentru poimâine doar satisfăcător, iar pentru răspoimâine doar la nivel de idee… Atât poate ştiinţa la ora actuală. În viitor poate vom mai câştiga o zi, două la prognoză, dar evenimentele în meteorologie având un caracter probabilistic, nu vom putea şti niciodată cu exactitate cum va fi vremea peste o lună.

Deci părerile despre cum va fi vremea de Paşti sunt… doar păreri. La fel şi prognozele despre cum va fi vara care urmează…

Şi ca o anecdotă, în meteorologie se spune că zborul unui fluture peste Câmpiile Andaluze (din Spania) poate provoca un uragan în Marea Caraibilor. Fluturele este ales pentru analogia cu „efectul fluture”, iar ideea este că unele mici perturbaţii într-un sistem dinamic atât de complex cum e atmosfera, pot să conducă la efecte foarte mari în final.

Deci, oare cum va fi vremea peste doua luni, ma intreb? 🙂