Aventurile pisicii Coada-Coada (Mihai Ciobanu)

Suntem de câteva zile în casă, cu un Ionuţ răcit şi cu febră, moleşit şi fără chef de prea multe. Am luat fiecare cărticică din bibliotecă la rând pentru că din fericire, singurul lucru care îi place atunci când e bolnav e să mi se cuibărească în braţe şi să asculte poveşti.

Citim şi recitim şi am observat că printre preferatele lui e şi „Aventurile pisicii Coadă – Coadă„, carte primita cadou de la prieteni dragi. O surpriză extrem de plăcută mai ales că autorul e român şi povestirile sunt extrem de simpatice! Mi-au rămas în minte cuvintele lui Mihai Ciobanu, pentru că mă regăsesc în ele (pentru Ionuţ inventez zi de zi personaje noi şi întâmplări care să-l înveselească!).

“Când Rareş avea doar doi ani veneam târziu de la birou şi puţinele momente petrecute împreună înainte de culcare se transformau în poveşti spontane, care mă făceau de multe ori să adorm înaintea lui. Şi nimic nu era mai plăcut decât să ne imaginăm că pisicile din jurul blocului vorbesc, maşinile ruginite de peste drum sunt călduroase şi primitoare şi că mormanele de frunze ascund arici şi veveriţe”.

Volumul cuprinde 19 povestioare care urmăresc, aşa cum zice şi titlul, aventurile pisicii Coadă Coadă şi ale celor patru prietene: pisiciile Portocalie – Portocalie, Gri – Gri, Neagră- Neagră, Maro- Maro. Din prima poveste aflăm cum stăpâna lui Coadă- Coadă se mută şi trebuie să o lase în urmă şi în grija vecinelor. Pisicuţa, nu e învăţată să trăiască precum pisicile obişnuite, de la bloc, dar are noroc să dea peste cele patru prietene alături de care trece prin tot felul de întâmplări. Îşi găsesc o casă nouă, într-o maşină părăsită, învaţă să prindă şoricei, descoperă parcul şi o mulţime de alte personaje drăgălaşe: ariciul Gopi, veveriţele, căţelul Fără – Coadă, tanti Cucu Bau. Povestirile sunt suficient de lungi cât să intre în categoria „una pe seară”, pline de imaginaţie şi de multe ori cu tâlc.

Mie un singur lucru “de cârcotit” mi-a sărit în ochi. Faptul că fiecare povestioară începe cu aceaşi frază: „Ce a mai făcut astăzi Coadă- Coadă? Ca în orice dimineaţă, pisica s-a trezit, s-a spălat pe lăbuţe, pe botic, pe urechi şi pe mustăţi şi şi-a pieptănat blăniţa de pe coadă.”

Şi aş fi cârcotit eu mult şi bine dacă nu aş fi sărit peste câteva cuvinte şi mi-a fost atrasă atenţia. „Mami, dar nu ai spus bine. Şi nici în ordine.” Se pare că autorul ştie ce ştie: copiilor le place repetiţia.

Printre poveştile noastre preferate, pe care le citim şi recitim (probabil până le învaţă pe de rost) se numără La joacă cu ariciul, Pisica Baltă Baltă şi După peştişori.

Aşadar, o carte pe care v-o recomand cu drag! (sau mai bine zis, v-o recomandăm!)

Nota: Cartea a apărut la editura „Aramis” şi o puteţi găsi în librarii sau o puteţi comanda de la librăriile online unde de cele mai multe ori o găsiţi .

review by Alexandra