Auzisem de multă vreme de romanul Căderea Constantinopolelui de Vintilă Corbul, dar nu-l citisem. De curând mi-a „căzut în mână” şi l-am început. Am aflat că este una dintre lucrările cele mai ample despre acel important eveniment istoric, o lucrare monumentală, bine documentată şi exactă (ca un tratat ştiinţific), tradusă în multe limbi, dar scrisă ca un roman şi de aceea foarte atractivă.
Am fost de asemenea curios să aflu câte ceva despre cel care a scris acest roman, pentru că la liceu nu l-am avut pe Vintilă Corbul în programa şcolară. Am bănuit eu ceva… Vintilă Dumitru Corbul Economu pe numele lui complet, s-a născut la Bucureşti pe 26 mai 1916, într-o familie foarte bogată, care deţinea acţiuni la bănci şi studiouri de film americane. A făcut studii de drept şi a ajuns judecător, la îndrumarea familiei, apoi a urmat facultatea de litere, secţia istorie, din pasiune. A publicat câte ceva în perioada interbelică, dar venirea comuniştilor la putere după război îi aduc excluderea din magistratură şi „nerecunoaşterea” diplomelor. Un om excepţional de pregătit ajunge să se angajeze ca bibliotecar la o mică bibliotecă de cartier, de unde, fiind „descoperit” de autorităţi, este dat afară şi obligat să se angajeze ca muncitor necalificat la… canalizare. Nu se lasă bătut şi o ia de la zero. Ajunge apoi inginer tot la… ape-canal…
După ce scrie Idolii de aur – Dinastia Sunderland –Beauclair (3 volume), nu mai este nevoit să se angajeze, iar succesul care îl consacră definitiv îi este asigurat de Căderea Constantinopolelui (două volume). A mai scris multe alte romane de succes, dar şi scenariile unor filme cunoscute de toată lumea: Un comisar acuză şi Revanşa (în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, Eugen Burada şi Mircea Gândilă), Nea Mărin miliardar (cel mai vizionat film românesc din toate timpurile, în colaborare cu Eugen Burada şi Amza Pelea), Duelul (cu Sergiu Nicolaescu şi Eugen Burada). Sincer, nu ştiam nimic despre aceste scenarii de film.
În 1979, Vintilă Corbul a plecat ilegal din ţară şi a trăit în Franţa, lângă Paris, până la moartea survenită la vârsta de aproape 92 de ani (30 ianuarie 2008). A publicat mult şi în limba franceză, a fost difuzat la radio, a fost onorat cu valoroase distincţii. Un om excepţional, care a ştiut să depăşească toate greutăţile vieţii, un adevărat exemplu de tenacitate, un model de urmat! Abia aştept să termin de citit romanul Căderea Constantinopolelui. Va urma şi recenzia în curând…
sursa foto: adevarul.ro
Lasă un răspuns