Obiceiuri si traditii din Saptamana Patimilor

Săptămâna Mare sau Saptamana Patimilor este ultima săptămână din lungul post care precede sărbătoarea Invierii Domnului. Este o săptămână în care fiecare dintre zile are, pentru creştinii ortodocsi, o semnificaţie şi o importanţă deosebită din punct de vedere spiritual. O serie de tradiţii şi obiceiuri specifice acestei săptămâni s-au transmis din generaţie în generaţie şi se păstrează şi astăzi iar în bisericile ortodoxe, în fiecare zi din săptămână se ţin slujbe speciale, numite Denii (utrenii).

Slujba de Denie este de fapt o slujbă de dimineaţă, care în mod normal se cheamă utrenie dar care acum, în Săptămâna Mare se ţine seara, în ajun. Deşi slujbele de Denii se ţin şi în a cincea săptămână de post, cele din Săptămâna Mare sunt, conform tradiţiei cele la care credincioşii participă în numar foarte mare.

Deniile din Săptămâna Patimilor încep chiar din seara celei de a şasea duminici din post, cea de Florii, care simbolizează intrarea Domnului în Ierusalim, şi se ţin în fiecare zi din săptămână, până vineri seara, inclusiv. Cu toate aceastea, Deniile la care credincioşii se adună în număr foarte mare sunt doar cele din seara zilei de joi şi de vineri, cunoscute sub numele de Denia Mică şi Denia Mare.

Denia din seara de joi mai este numita şi „Denia celor 12 Evanghelii” şi este ziua în care, în cadrul utreniei se citesc cele 12 Evanghelii şi se scoate, în naosul bisericii, sfânta Cruce. Tot în joia Patimilor se scoate Sfântul Agnet pentru împărtăşirea bonavilor şi are loc Sfinţirea Sfântului şi Marelui Mir. În această joi se prăznuieşte şi spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos iar în unele mănăstiri există obiceiul ca stareţul să spele picioarele a 12 persoane din cadrul mănăstirii pe care o conduce. Acest obicei se ţine şi în Israel unde, dupa săvârşirea Sfintei Liturghii, pe un podium ridicat în curtea Sfântului Mormânt, patriarhul spală picioarele a 12 dintre episcopi.

Vinerea mare e zi de doliu pentru întreaga creştinătate. Este ziua în care, în mijlocul bisericii se scoate Sfântul Epitaf care rămâne până în ziua de sâmbătă şi pe sub care cei veniţi la biserica vor trece. Se spune că cei ce trec pe sub „Sfântul Aer” nu vor mai suferi de dureri de cap în cursul anului şi nu îi vor mai durea mijlocul şi şalele. Şi dacă îşi vor şterge şi ochii cu marginea epitafului aceştia nu vor mai suferi de dureri de ochi. Se spune că, în Vinerea Mare nu e bine să se ţese, să se toarcă sau spele şi nici nu se coase. Femeile nu vor umple borş şi nici nu vor coace iar casa va fi afumata cu tămâie.

În această Săptămână a Patimilor, conform tradiţiei oamenii fac curăţenie generală în casă. Se mătură curţile, se repară gardurile, se văruiesc pereţii, se spală geamurile, perdelele şi mobilierul. Se aerisesc hainele, aşternuturile şi covoarele. La ţară se văruiesc până şi grajdurile animalelor. Cu alte cuvinte se face ceea ce mulţi cunosc sub denumirea de „curăţenia de primăvară”. Poate părea greu să faci atatea lucruri doar într-o săptămână dar cu puţin efort cei ce vor să păstreze tradiţia reuşesc să o faca. Chiar şi pentru cei ce stau în marile oraşe şi sunt foarte ocupaţi exista o soluţie. Dorinţă să fie. De exemplu cei ce locuiesc în capitală pot apela la o firmă de zugraveli Bucuresti şi pot rezolva rapid problema zugrăvitului. Mai rămân micile retuşuri care vor fi făcute cu placere la gândul că apoi, casa va fi curată şi pregătită să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Domnului.

 Voi despre ce alte datini, obiceiuri şi tradiţii referitoare la Săptămâna Patimilor mai ştiţi?