Una din marile sărbători ale creştinătăţii, Înălţarea Domnului se sărbătoreşte la 40 de zile după Sfintele Paşti şi de aceea este întotdeauna într-o zi de joi. Fiind legată de Sărbătorile Pascale, este o sărbătoare cu dată variabilă. Anul acesta (2014) şi credincioşii ortodocşi şi cei catolici sărbătoresc Înălţarea pe 29 mai, adica astăzi.
Se spune în Scripturi că Iisus s-a înălţat le ceruri unde stă alături de Tatăl Său ceresc, după ce a dat ucenicilor săi ultimele învăţături cu scopul de a propovădui Evanghelia şi a răspândi astfel învăţăturile creştine. Înălţarea este continuarea planului lui Dumnezeu, fiind o continuare firească a Învierii. Este ca şi cum întreaga umanitate, după înviere se înalţă pentru comuniunea cu Divinitatea.
Deci această mare sărbătoare reprezintă mult mai mult decât faptul în sine al ridicării lui Iisus la ceruri. De aceea şi în Crezul niceeano-constantinopolitan (sau simplu Crezul sau Simbolul credinţei) Înălţarea apare explicit, ca afirmare a credinţei creştine.
În multe regiuni ale ţării sărbătoarea mai este denumită şi Ispas. Gospodinele obişnuiesc să coacă pască şi cozonac şi chiar să vopsească ouă roşii. În unele sate se merge la cimitir pentru cinsti pe cei plecaţi veşnic dintre noi, dar niciodată uitaţi.
De asemenea, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001, de Înălţare se sărbătoresc şi se omagiază eroii neamului, toţi cei care şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă pentru ca ţara noastră să fie liberă.
„Hristos s-a înălţat!”
Lasă un răspuns