Suna frumos, dar ce sunt fulerenele?

Buckminster Fuller (1895-1983) a fost un arhitect american. Dar nu numai arhitectura a fost domeniul în care el a excelat. A fost de asemenea teoretician al sistemelor, scriitor, designer şi inventator. El a imaginat nişte structuri arhitectonice şi geometrice care s-au numit „domuri geodezice” şi care ne pot duce cu gândul la o minge de fotbal de exemplu.

Deşi domul geodezic fusese imaginat cu mult înaintea lui iar geometria era binecunoscută de multe sute de ani, desenele lui au deschis un nou domeniu de studiu în matematică şi arhitectură.

În 1985 au fost descoperite molecule care au o structură asemănătoare cu desenele lui Fuller şi în onoarea lui au fost numite fulerene. Multe dintre aceste structuri există în natură, altele au fost create pe cale artificială, dar toate suscită un mare interes în ştiinţă şi tehnică. De ce? Pentru că pot să aibă o mulţime de aplicaţii practice.

De exemplu, în timpul unui impact dintre un meteorit care are suficientă energie şi suprafaţa terestră, temperaturile mari pot să dea naştere şi fulerenelor de carbon (structuri formate doar din atomi de carbon). Acestea fiind antrenate împreună cu pulberile rezultate la impact se depun peste tot. Peste 65 de milioane de ani de exemplu, le putem găsi în gheţarii preistorici şi astfel ipoteza dispariţiei dinozaurilor din cauze extraterestre primeşte o nouă confirmare.

Dar dacă ar fi numai dispariţia dinozaurilor explicată de prezenţa fulerenelor, mai că nu ar merita efortul. Alta este cu adevărat miza cea mare. Medicina, industria medicamentelor, sănătatea… Cum anume? În ceea ce priveşte medicamentele, o zicală veche de când lumea este una dintre problemele cele mai grele de rezolvat: ce-i prea mult strică, ce-i puţin n-ajunge. Cum să dozăm medicamentele în orice tratament, astfel încât să îşi facă efectul benefic, dar să nu apară şi efectele adverse cauzate de supradozaj? Dacă moleculele substanţelor chimice care reprezintă partea activă a medicamentului ar fi „transportate” într-un „burete special” care să le elibereze în timp îndelungat? Atunci concentraţia de medicament nu ar mai depăşi limite periculoase, dar timpul în care ele ar acţiona ar fi mult mai mare pe parcursul unei zile, fiind eliberate mereu până la următoarea administrare.

Fulerenele ca suport pentru transportul medicamentelor reprezintă una dintre marile teme ale cercetării medicale şi farmacologice. Dar cuceririle ştiinţei nu sunt numai în stadiu de cercetare în medicină. Deja au apărut primele aplicaţii, care deja se pot cumpăra…

Dacă sunteţi curioşi să aflaţi mai multe despre aceste aplicaţii staţi cu ochii pe urmatoarele postări de pe blog pentru că va urma un articol despre acest subiect 😉 .