Până în 1989 în România nu era nevoie de reclamă în adevăratul sens al cuvântului. Deşi pe ici pe colo, prin ziare, prin almanahuri, rar pe la televiziune sau pe stadioane se mai puteau vedea reclame, acestea erau complet inutile, pentru că produsele nu se găseau. Iar când se găseau, cozile la magazine creşteau instantaneu şi vânzarea era asigurată. Dacă ne gândim doar la peştele oceanic, îndemnurile de a-l consuma erau mai mult o încercare a regimului de a schimba preferinţele alimentare ale românilor, decât o reclamă în adevăratul sens al cuvântului.
După 1990 am început să vedem reclame peste tot. Cel mai mult ne-au invadat acestea prin intermediul emisiunilor de televiziune. Noi le suntem recunoscători celor care le fac şi celor care le difuzează deopotrivă, pentru că altfel nu am putea să vedem emisiunile TV aproape gratis. Unele sunt simpatice, haioase, altele caraghioase, dar oricum calitatea lor a crescut incontestabil în comparaţie cu primii ani de după revoluţie.
„Legile ştiinţifice ale publicităţii”, cartea lui Claude C. Hopkins (1866-1032) despre care o să vă vorbesc astăzi, este o lucrare clasică în domeniu. Deşi a apărut prima dată în 1923, este un ABC util celor care doresc să înceapă sau să dezvolte o afacere. Citind cartea ne putem da seama cât de înapoiaţi eram noi, dacă reclamele din comunism sau cele din primii ani de după căderea acestuia, nu aveau nimic în comun cu ştiinţa de a face sau difuza publicitate. Şi chiar acum există oameni de afaceri care nu sunt pe deplin conştienţi de importanţa publicităţii, oameni care cred că un produs se poate vinde oricum. Să ne mai mirăm apoi de numărul foarte mare de firme care dau faliment, deşi păreau prospere şi înfloritoare la un moment dat?
Cartea, care are ca şi subtitlu „Cum să devii cunoscut şi să vinzi mai mult într-un timp mai scurt” are doar 110 pagini şi este scrisă „scurt şi la obiect”, ca un mesaj publicitar. Fiecare capitol are doar câteva pagini, care reuşesc să transmită cititorului mesajul dorit de autor. Din carte putem afla că publicitatea este o ştiinţă care se bazează mult pe psihologie şi găsim la tot locul foarte multe cazuri prezentate. Sunt atât de multe situaţii cam câte produse există. Uneori mesajul publicitar trebuie să fie foarte scurt, dar alteori foarte detaliat.
„De multe ori, publicitatea pare ceva foarte simplu. Mii de oameni pretind că se pricep să o facă… Însă cei care chiar ştiu despre ce este vorba conştientizează că problemele sunt la fel de multe şi de importante ca atunci când construieşti un zgârie-nori. Şi multe dintre aceste probleme încep de la fundaţie.”
Cel care doreşte să cumpere un automobil, de exemplu, este dispus să citească şi o carte întreagă despre maşini, că doar strânge timp de mai mulţi ani banii necesari şi trebuie să fie complet edificat asupra caracteristicilor şi ofertei. Publicitatea prin poştă era considerată la vremea respectivă şi este şi acum, o metodă cu un feed-back rapid. În acest caz volumul de vânzări şi profitul spun imediat dacă se merge pe drumul bun sau dacă ceva trebuie schimbat de urgenţă în mesajul publicitar.
Tot ceea ce noi vedem acum în încercările companiilor de a-şi face cunoscute produsele, de la promoţii de tipul plăteşti unul cumperi două, mostre gratuite, extra-cantitate la acelaşi preţ ş.a.m.d. a fost inventat de americani pe la 1900. Tot acolo s-a descoperit şi faptul că produse de bună calitate pot să facă multe firme, dar cu adevărat dificil este să reuşeşti să le vinzi şi dacă privim în trecut, vom vedea că marea criză economică din anii 1929-1933 a fost o criză de supraproducţie.
În ziua de azi orice companie trebuie să gândească detaliat toate etapele proceselor de concepţie, producţie şi distribuţie a unui produs şi aici un rol foarte important îl are şi publicitatea, care încheie ciclul. Iar cartea lui C.C. Hopkins ne face, într-un mod scurt şi concis, să înţelegem acest lucru.
Cartea „Legile ştiinţifice ale publicităţii” a fost publicată şi la noi, la Editura Vidia, Bucureşti, în anul 2014 şi se poate comanda direct de pe site-ul editurii la preţuri de multe ori în ofertă.
Lasă un răspuns