Eu una am un băiețel care culege tot ce-i iese în cale. Pietre, pietricele, lemne, conuri de brad, capace de sticlă. Șuruburi. Piulițe. Bucățele de plastic sau carton. La noi în mașină mai mereu găsești câte ceva, pe balcon stau pietre, cochilii şi scoici într-o găleată iar în cameră are câte un bolovan important.
Cartea scriitoarei Lotta Gaffenbald, „Pietrele lui Aston” a ajuns la noi în bibliotecă în cel mai potrivit moment: Ionuț s-a regăsit în fiecare pagină și mie una mi-a plăcut la nebunie povestea.
Personajul principal e Aston, un căţel care iubește pietrele și culege câte una de peste tot. În curând casa lor se umple de bolovani, spre exasperarea păriniţilor lui. Într-un final decid să meargă la mare, să ducă pietrele la familiile lor. Aston se desparte cu greu de ele, dar, surpriză:
“– Cutia nu-i chiar goală, spuse Aston. Am luat un băţ, mi-a fost aşa de milă de el… Era atât de singur! Aici sunt numai pietre…”
E o poveste simplă dar încărcată de iubire, mie una mi-a plăcut să o citesc și câte zece ori într-o zi (evident, editura Cartea Copiilor nu se dezice nici la acest volum, traducerea e muzică pentru urechi!)
Ilustraţiile sunt puțin cam întunecate pentru gustul meu, dar Ionuţ a rămas foarte încântat.
Așa că, dacă aveți un copil … strângător, povestea asta vă va merge direct la suflet! V-o recomand din tot sufletul!
Cartea „Pietrele lui Aston„, scrisă de Lotta Geffenbald, ilustratoare și autoare suedeză de cărți pentru copii, a fost publicată, în anul 2005 la editura „Cartea Copiilor”, are coperţile cartonate şi un număr de 28 de pagini pagini si are preţul de 29 de ron.
Lectură plăcută să aveţi!
Machete didactice a zis
Și eu am un băiat care tot așa de strângător este, la fel ca și al tău. Dar mie îmi place!