Într-o economie de piaţă, pe care o tot construim şi către care tot tranzităm de vreo douăzeci şi cinci de ani, micii producători reprezintă principala forţă a societăţii. Zecile de mii de firme mici şi mijlocii sunt cele care oferă locuri de muncă la milioane de oameni şi tot milioane de oameni sunt beneficiarii produselor care mai de care mai diverse. Odată cu dezvoltarea acestui important sector economic a apărut implicit şi necesitatea etichetării produselor. În consecinţă a apărut şi o industrie a micilor tipografii care nu tipăresc cărţi, ziare şi reviste ci etichete şi ambalaje de tot felul.
Sunt mai multe motivele care au condus către dezvoltarea acestui gen de afacere, a micilor tipografii, în detrimentul marilor tipografii, care se află multe dintre ele în situaţii financiare precare. O tipografie mică se poate plia foarte uşor pe nevoile reale ale clienţilor, oferindu-le exact ceea ce vor aceştia, nu ceea ce vrea tipografia să ofere. O tipografie mică îşi recalibrează serviciile şi produsele într-un timp extrem de scurt, instantaneu practic, faţă de o mare tipografie care rămâne tributară propriei inerţii, propriilor metode de lucru şi propriilor utilaje, fie ele şi cele mai performante în domeniu.
O tipografie mică poate să tipărească text şi imagine practic pe orice, pe când o mare tipografie o face doar pe un anumit tip de hârtie şi în cantităţi uriaşe, pe care nimeni nu le mai comandă. Să ne imaginăm doar câteva din marile ziare ale ţării, care în anii de după Revoluţie apăreau în milioane de exemplare, iar acum abia ating cifre de tiraj de ordinul a câteva zeci de mii, în cazurile cele mai fericite. Ei bine, o tipografie care este calibrată să scoată milioane de ziare zilnic nu mai este performantă atunci când trebuie să scoată doar câteva zeci de mii de unităţi.
În fine, un alt factor deloc de neglijat care a permis dezvoltarea micilor tipografii o reprezintă fără doar şi poate dezvoltarea tehnicii. Există utilaje gen super-imprimante, care încap într-o cameră ceva mai mare şi care sunt uşor comandate de computer. Cu ajutorul acestora tehnica print-ului s-a dezvoltat enorm, lăsând loc şi creativităţii fără margini a celor care o stăpânesc.
Şi o să iau ca exemplu din această zonă de afaceri, „Labelprint”, o firmă care şi care s-a specializat în tipărirea etichetelor. Deja au o experinţă de zece ani în domeniu, zece ani în care mari tipografii şi mari case de editură au dat deja faliment. În cei zece ani de funţionare, „Label Print” s-a adaptat mereu la cerinţele pieţii, acum, deci, şi la trend-ul actual din domeniul etichetelo, cel al tipăririi pe materiale autoadezive. În acest fel o întreprindere mică-mijlocie poate lipi uşor acele etichete pe ceea ce produc ei, fie că este vorba de borcane umplute cu bunătăţi de tot felul, sau conserve în cutii de tablă, sau obiecte din mase plastice, sau jucării sau orice vă mai puteţi imagina.
Etichetele pe rolă, un alt produs al lor, sunt numai bune pentru utilajele automatizate de dozare şi ambalare, care pot lucra cu productivitate foarte mare. Şi mai ales, flexibilitatea acestui mod de tipărire poate permite modificare rapidă a designului etichetei, a culorilor acesteia sau a informaţiilor conţinute. Odată cu modificarea legislaţiei specifice, o firmă poate reproiecta imediat o nouă etichetă, care să corespundă noilor cerinţe.
Concluzia care se desprinde este aceea că, o firma mică se poate adaptam mai bine la cerinţele pieţii dar şi că dacă nu reuşeşti să faci acest lucru, clar nu vrei rezista pe piaţa. Acestea sunt două condiţii esenţiale pentru a avea o afacere de succes în ziua de azi.
Lasă un răspuns