„Uite aşa arată fericirea”, cartea scrisă de Jennifer E. Smith, am primit-o în dar de „Secret Santa Book”, organizat la mine de Facebook anul trecut. Cartea a apărut la Editura Epica, în categoria Young Adult, şi e a doua carte scrisă de această autoare, este tradusă la noi, prima fiind „Probabilitatea statistică de a te îndrăgosti la prima vedere”.
Deşi pare a se adresa tinerilor şi adolescenților, cartea mie mi se pare că merge a fi citită la orice vârstă, Este o carte relaxantă şi usor de citit în care, pe parcursul lecturii poţi descoperi că masca pe care o purtăm în lume, în societate, nu rămâne lipită de noi şi că vor exista în viaţa noastră persoane care ne vor vedea exact așa cum sunt şi ne vor iubi oricum.
„Uite aşa arată fericirea” prezintă povestea lui Graham Larkin, actor de aproape nouăsprezece ani, și Ellie O`Neil, o fată de șaptesprezece ani. O singura greşeală într-o adresă de email şi două persoane necunoscute sunt conectate. Dar oare să fie o greşeală sau mâna destinului cea care îi apropie pe cei doi tineri?
” De la: EONeil! 22hotmail.com
Trimis: sâmbătă, 8 iunie, 2013 1:18PM
Către: GDL824@yahoo.com
Subiect: cum arată fericirea
Răsărituri de soare deasupra apelor golfului. Îngheţată într-o zi caniculară. Zgomotul valurilor de-a lungul străzii. Felul în care se face covrig câinele meu, lângă mine, pe canapea. Plimbările de seara. Filmele minunate. Furtunile cu tunete şi fulgere. Un cheeseburger bun. Zilele de vineri. De sâmbătă. Chiar şi de miercuri. Când îţi vârî degetele de la picioare în apă. Pantalonii de pijama. Şlapii. Înotul. Poezia. Absenţa feţelor zâmbitoare într-un e-mail.
Pentru tine cum arată?”
Graham dorește să trimită un mesaj prietenului său cu rugămintea ca acesta să îl plimbe pe purcelușul lui, Wilbur – da, un animal de companie, oricât de ciudat mi s-a părut la început. Numai că, în timp ce tastează adresa de email a prietenului său, greșește o cifră și trimite mesajul altcuiva, necunoscut. Și uite așa se înfiripă o conversație virtuală între doi necunoscuți.
De la schimbul de mesaje de început, cei doi tineri continuă să corespondeze, să descopere câte ceva despre celălalt și, totuși, neștiind mare lucru unul despre altul, precum numele lor sau cu ce se ocupă fiecare. Acest lucru îl determină pe Graham să facă orice pentru a ajunge cu filmul său în orășelul lui Ellie, doar pentru a o cunoaște și în persoană. În urma convorbirilor lor, el ajunge să simtă ceva special pentru ea, dar vrea să probeze acest sentiment cu întâlnirea ei în persoană.
Venirea echipei de filmări în orășelul liniștit din Maine dă peste cap viața Ellei și a mamei ei, ambele ascunzându-se de paparazzi din cauza unui secret din trecutul lor. Întâlnirea cu Graham, vânat în permanență de paparazzi, deși o bucură nespus, o și întristează deoarece îi aduce în prim-plan secretul familiei, care nu trebuie dezvăluit nimănui.
Între cei doi tineri ar putea să se înfiripe o poveste de dragoste ca în filme/cărți, dacă nu ar fi reticența Ellei în fața faimei lui Graham, dacă el nu ar fi confundat-o pe ea cu cea mai bună prietenă a ei, Quinn, și Quinn nu s-ar fi supărat că a ținut ascunsă de ea toată această relație virtuală cu unul dintre cel mai atrăgători și faimoși teen actors de la Hollywood.
Timp de 3 săptămâni încearcă să se țină departe unul de altul, fiecare văzându-şi de treaba lui: Graham cu învățarea scenariului și fimările, iar Ellie cu munca în 2 locuri diferite, cu evitarea lui Graham și încercarea de a reface prietenia cu Quinn.
Întâmplare sau mâna destinului, nu mai contează. Când viaţa îţi scoate în faţă o asemenea ocazie de a fi împreună cu cel/cea care îți arată fericirea, faci orice și înfrunți orice pentru a putea să se realizeze acea fericire. Graham e dispus să încerce să facă aceasta relație să meargă, deși nu știe ce le va aduce viitorul, iar Ellie îşi înfruntă şi ea trecutul, descoperindu-se pe sine şi secretul ei în faţa lui Graham.
Mi-a plăcut felul în care se termină cartea, şi m-a dus cu gândul la celebra Scarlett O’Hara, un final care arată că, de fapt, cei doi sunt abia la începutul vieţii lor şi că au în faţă un viitor de constuit, împreună. Depinde de amândoi să facă acestă relaţie să meargă:
” — Şi-acum, ce facem? întrebă Ellie, iar Graham îşi întoarse privirea spre ea. Îl aşteptă, ţinându-şi respiraţia, să spună ceea ce ştiau amândoi că e adevărul: că el avea să plece a doua zi. Că vor fi nevoiţi să-şi ia rămas-bun.
— Acum, răspunse el, luând-o de mână. Acum, aşteptăm.
— Ce?
— Ziua de mâine.
Ea îl privi pieziş, iar el zâmbi.
— Nu mai e atât de înfricoşătoare, dac-o vezi venind.
— Adevărat, recunoscu Ellie, surâzând.”
Cartea „„Uite aşa arată fericirea”, scrisă de Jennifer E. a fost publicată la editura Epica în anul 2013, are un număr de 352 de pagini şi o puteţi găsi în marile librării online la preţuri de multe ori reduse
Nota: parerile despre carte, pe care le-aţi putut citi mai sus aparţin Alexandrei Ali care scrie şi pe blogul personal „Life is but a dream” şi ale carei următoare recenzii le veţi mai putea citi aici pe Lecturi de Mamică
Lasă un răspuns