Poveştile fac parte din copilăria noastră a tuturor. Oare prin ce magie sunt atraşi copiii în lumea fascinantă a poveştilor? Ce se petrece oare in sufletele lor atunci când cineva drag lor începe să le citească din minunatele cărţi cu litere misterioase şi cu desene frumoase? Iar mai târziu când ei înşişi învaţă literele şi cuvintele, ce bucurie şi ce încântare pentru un copil atunci când reuşeşte să citească singur o poveste…
Îmi place să citesc, dar trebuie să recunosc că nu mai ştiu în detaliu, ci doar în linii mari, poveştile pe care le-am citit în copilărie. Pentru că fiind adult, obişnuiesc să citesc literatură pentru adulţi, desigur. Acum de când am şi eu copil care ascultă cu mare interes poveşti, am început să-i citesc lui şi astfel să îmi mai amintesc şi eu poveştile copilăriei. Iar multe dintre personajele poveştilor au ajuns şi personaje din desene animate pentru că multe dintre desenele animate sunt tot poveşti la urma urmei.
Ca să fac faţă la nenumăratele întrebări ale fiului meu, am început să mă pun la punct şi cu personajele, fie ele din poveşti sau din desenele animate, mai ales că am un ajutor de nădejde în Gokids.ro, portal pentru copii şi tineri cică, dar util şi adulţilor cred eu cu sinceritate. Şi pentru că tot veni vorba despre personaje, m-am tot gândit eu aşa cu mintea mea de adult, cum de au fost inventate? Trebuie că scriitorii respectivi au avut nu o imaginaţie bogată, ci una cu adevărat genială, pe lângă bogăţia ei. Pentru că nu e uşor să imaginezi şi să inventezi totul ca să scrii o poveste.
Şi tot gândindu-mă la scriitorii de poveşti pentru copii, am realizat cât de speciali sunt aceştia. Pentru că dacă literatură „normală” ca să-i spunem aşa, adică din cea pentru adulţi, indiferent de gen, au scris foarte mulţi scriitori din aproape toate ţările lumii, literatură pentru copiii în general şi poveşti în special, au scris mult mai puţini, chiar foarte puţini scriitori am putea spune. Nu ar fi atunci de mirare că scriitorii de poveşti sunt atât de cunoscuţi în toată lumea, fiind traduşi în mai toate limbile Pământului.
Pe lângă recunoaşterea internaţională, scriitorii de poveşti au înregistrat şi vânzări de carte record. Iar multe dintre poveştile lor au fost ecranizate, fie sub formă de filme „clasice”, cu actori adică, fie sub formă de filme de desene animate, cu „actori” desenaţi ca să zicem aşa. Mie personal îmi plac ambele genuri, dar cred că fiul meu preferă totuşi desenele animate, deşi am urmărit împreună cu sufletul la gură şi filme de (foarte) lung metraj care erau ecranizări ale unor poveşti de succes.
V-aş provoca la o discuţie despre magia poveştilor, discuţie în care să analizăm de ce credeţi sau credem că poveştile exercită a atracţie atât de mare asupra tuturor, fie ei copii sau adulţi. Puteţi să îmi lăsaţi şi comentarii despre păţaniile dumneavoastră cu copiii şi poveştile preferate…
Lasă un răspuns