O istorie a lumii în douăsprezece hărți (recenzie)

O istorie a lumii în 12 hărți – Jerry Brotton, Editura Polirom, Iași, 2013

Se pare că Editura Polirom are niște decidenți deosebit de implicați și inspirați, de vreme ce această extraordinară lucrare, O istorie a lumii în 12 hărți, a apărut în limba română la numai un an de la apariția în limba engleză (2012), la Penguin Books Ltd, Marea Britanie.

Dar cine este Jerry Brotton, autorul? Nu ați auzit încă de el? Sincer, nici eu nu auzisem, așa că m-am documentat. Britanicul este istoric, lector la Universitatea Queen Mary din Londra și director al unui colegiu, fiind specializat mai cu seamă în studiul Renașterii.

Scriitor activ are deja publicate câteva cărți valoroase și în plus este și realizator de emisiuni culturale (pe teme istorice, cum altfel?) la BBC. Cu siguranță că vom mai auzi de el, iar a avea o asemenea lucrare în propria bibliotecă nu face decât să contribuie la creșterea nivelului intelectual al fiecărui cititor.

Fiecare cultură își are modul propriu de a reprezenta lumea prin intermediul hărților, iar acest lucru este valabil atât pentru Google Earth, cât și pentru mappamundi de la Hereford sau harta Kangnido. Este că sună provocator și incitant?

Cu Jerry Brotton pornim într-o fascinantă călătorie prin istorie și geografie. Chiar dacă Pământul este același, fiecare națiune de-a lungul vremurilor istorice și l-a imaginat altfel. Iar hărțile întocmite în timpurile respective au păstrat amprenta cunoștințelor și personalităților celor care le-au alcătuit.

Dar să trecem în revistă care sunt cele douăsprezece capitole care tratează despre cele douăsprezece hărți, sau mai bine zis tipurile de hărți care circulau în vremurile respective, așa cum în mod original și genial le-a văzut autorul.

Cap.1. Știința – Geografia lui Ptolemeu, cca 150 d.Hr. După înființarea orașului Alexandria (Egiptul de azi și dintotdeauna) la 334 î.Hr., întregul bazin al Mării Mediterana se modifică în sensul unei înfloriri deosebite a comerțului și științelor. Atunci apar primele hărți care foloseau cuceririle geometriei pentru reprezentarea cât mai fidelă a dimensiunilor.

Cap.2. Schimbul – Al-Idrisi, 1154 d.Hr. Epoca de glorie a Imperiului Arab a condus și la necesitatea întocmirii de hărți care să ajute comerțul în mare dezvoltare, atât în Mediterana, cât și în Oceanul Indian și de-a lungul coastelor Africii. Ce era caracteristic hărților vremii, cele mai bune după Ptolemeu? Reprezentarea mai exactă a poziției centrelor comerciale în vreme ce contururile continentelor (India, Africa) erau mai estompate, fiind mai puțin cercetate și cunoscute.

Cap.3. Credința – Mappamundi de la Hereford, cca 1300. Thomas Cantilupe, episcop de Hereford, fost Cancelar al Angliei și rector la Oxford, duce la un alt nivel și pe un alt plan alcătuirea hărților, accentul fiind pus pe antiteza creștin – necreștin, civilizație – barbarism sau noi – ceilalți. Se zice că este un gen de hartă unic în istoria cartografiei.

Cap.4. Imperiul – Harta lumii Kangnido, 1402. Nu numai europenii au avut nevoie de hărți. Deplasându-ne acum imaginar în Extremul Orient, în China și Coreea, vom afla cum își reprezentau lumea cunoscută lor cei din vremea respectivă. O caracteristică era combinarea imaginii cu textul, fiecare zonă de hartă având descrieri în texte așezate chiar acolo. Chinezii erau foarte riguroși în a reprezenta propriile teritorii și mult mai „relaxați” în a-i așeza și pe „ceilalți” pe hartă.

Cap.5. Descoperirea – Martin Waldseemuller, harta lumii, 1507. Cine putea duce rigurozitatea la un alt nivel dacă nu germanii? (Re)descoperită și autentificată abia în 1998 într-o colecție privată, această hartă a fost cea mai scumpă din lume, fiind achiziționată de Biblioteca Congresului Statelor Unite cu zece milioane de dolari. De ce și-au dorit-o atât de mult americanii? Pentru că noul continent descoperit de Columb era notat pentru prima oară ca America.

Cap.6. Globalismul – Diego Ribeiro, harta lumii, 1529. La 1494, două regate vecine își disputau supremația asupra mărilor lumii: Spania și Portugalia. Pur și simplu cele două țări și-au împărțit sferele de influență, ca să evite alte conflicte, folosind hărțile vremii, dintre care cea a lui Diego Ribeiro a rămas ca referință în istorie.

Cap.7. Toleranța – Gerardus Mercator, harta lumii, 1569. Credeți că este ușor de reprezentat pe niște hârtii plane imaginea globului pământesc sferic? Nici în ziua de azi problema nu este soluționată complet, folosindu-se diverse proiecții. Cred că cea mai cunoscută și utilizată, mai ales în scopuri didactice, este cea a belgianului Mercator.

Cap.8. Banii – Joan Blaeu, Atlas maior, 1662. O nouă putere maritimă a apărut în lume și anume Olanda. În monumentala clădire a noii primării a orașului Amsterdam, în mijlocul celei mai mari săli (Sala Poporului) se afla pe podeaua de marmură șlefuită o reprezentare a lumii sub forma a trei emisfere plane. Totul fusese realizat după hărțile lui Blaeu, cel mai renumit cartograf olandez, iar Amsterdam era desigur centrul lumii.

Cap.9. Națiunea – Familia Cassini, harta Franței, 1793. Suntem în anii de după Revoluția Franceză (1789), când reformele se derulau cu mare repeziciune. Inclusiv domeniul cartografiei a fost reformat din temelii și a evoluat rapid, pentru a administra mai bine teritoriu național. Rețeaua de triangulații a ajuns treptat să acopere toată Franța.

Cap.10. Geopolitica – Halford Mackinder, „Pivotul geografic al istoriei”, 1904.  Trecând acum în Anglia începutului de secol XX (cu bazele puse mult mai devreme), devine evident că un mare imperiu colonial avea nevoie și de hărți pe măsură, hărți care la urma urmei înseamnă în fond cunoaștere.

Cap.11. Egalitatea – Proiecția Peters, 1973. După împărțirea dezastroasă a Indiei și Pakistanului din 1947, a apărut destul de clar faptul că orice hartă este și politică. Acest fapt l-a remarcat germanul cu studii în America Arno Peters, care prin proiecția sa a stârnit nenumărate polemici, deși în fond proiecția sa este o perfecționare evidentă a celor dinainte, cu reprezentarea suprafețelor egale.

Cap.12. Informația – Google Earth, 2012. În era digitală lucrurile au evoluat foarte rapid și cu ajutorul sateliților. Avem acum la dispoziție hărți pentru orice punct al planetei noastre, construite desigur după regulile bine stabilite ale geografiei și geometriei.

În această scurtă prezentare am vrut să vă provoc să citiți o carte extraordinară. O carte pentru îmbogățirea culturii generale, o carte de istorie, geografie și politică, plină de tot felul de povești adevărate despre câte s-au mai petrecut de-a lungul vremii…

Istoria lumii în 12 hărți este o carte care abordează istoria într-un mod cu totul și cu totul original, autorul găsind o excelentă legătură între fapte, lucruri, evenimente. O lucrare de excepție, acum accesibilă și nouă românilor.