Mama de 3, femeie de 10. Sau … invers? – Cristina Lincu (recenzie)
Dacă îți place să citești blogurile românești și mai ales dacă ești interesat de anumite subiecte care privesc ”meseria” ta de părinte, cu siguranță ai auzit despre Cristina Lincu și cartea pe care a publicat-o anul acesta la editura Bookzone, Mama de 3, femeie de 10. Sau … invers?
Eu una, cel puțin, când am primit propunerea de colaborare cu editura Bookzone, o știam pe Cristina. Din auzite ca să zic așa. Nu o cunosc personal. Nu încă. Poate în viitor, cine știe…
Așa că, fără să stau prea mult pe gânduri, am ales cartea ei pentru a-mi da cu părerea despre conținut și a vă spune și ție cum mi se pare. Și bine am făcut. De ce? O să afli imediat părerea mea despre carte.
În primul rând nu te aștepta ca aceasta să fie o carte despre parenting chiar dacă eroii principali sunt 3 copii nărăvași și o mamă care trebuie să aibă grijă de ei.
Sau poate că este cea mai bună carte de parenting pe care am citit-o până acum! De ce? Pentru că nu dă sfaturi teoretice și nici chiar practice. Pur și simplu, Cristina scrie o poveste plina de umor despre cum e să crești în ziua de azi 3 băieți plini de energie.
În povestea ei te regăsești și tu chiar dacă ai un singur copil, chiar dacă acesta este fată sau baiat. Sunt sigură de asta. Copiii din ziua de azi sunt mai dinamici, mai curioși, mai nazdravani decât eram noi pe vremuri. Nu e ușor să îi crești dar cât e de frumos! Și aventuros.
Cel puțin când ai 3 copii (baieți) chiar ca a-i crește devine o aventura. Zic asta eu care cu unul mi se pare că nu fac față. Pai mă întreb, cu 3 cum m-as fi descurca? Noroc de Cristina că dă oricărei mame aceasta speranță.
Nu ai cum să nu te regăsești în cartea scrisă de Cristina! Este povestea aventurilor de zi cu zi a familei ei. Nu a unei mămici sau vieți perfecte de mămică. Cristina practic povestește în carte experiența ei adunând în capitolele cărții (deși nu știu dacă le pot numi așa) întâmplările de zi cu zi din viața ei de mamă.
Este scrisă cu un umor debordant, se citește ușor tocmai din acest motiv. Poți lua carte după tine ca să citești din ea când mergi la muncă, când îți aștepți rândul la medic sau mai știu eu unde, etc.
Adică este exact genul de carte pe care o poți începe și o poți citi fără teamă că ai uitat șirul poveștii. Din contra, mai că nu ai nevoie de semn de carte pentru că, la orice pagină ai deschide, lectură își dă impresia ca stai de vorbă cu o prietenă bună care îți povestește la o cafea ce au mai făcut copiii ei nazdrăvani.
Eu am râs cu lacrimi când am citit cartea și sinceră să fiu mai că nu îmi venea s-o lăs din mână. Însă desele întreruperi ale băiețelului meu, de data asta chiar nu mi-au ”dat lectura peste cap”.
Ba chiar pot spune că am reușit, citind cartea Cristinei, să îl înțeleg mai bine și … cumva să mă iert pe mine pentru clipele în care, cumva m-am simțit vinovată față de el. Pur și simplu, citind cartea am simțit o mare ușurare.
Aceea că nu sunt singura care trece prin situații de acest gen, uneori imposibil de gestionat, ca cel mic al meu nu este singurul așa de năzdravan. Și vă asigur că nu am avut nici jumate din peripețiile pe care le-a avut Cristina cu ai ei!
Așa că pot spune că Mamă de 3, femeie de 10! Sau… invers este cea mai buna carte de parenting pe care am citit-o! Ce poți să-ți dorești mai mult după lectura unei cărți de acest gen decât să reușești să te înțelegi și să înțelegi, să te ierți și să ierți?
”Sunt mamă la puterea a treia și am descoperit cu uimire și bucurie că am multe de învățat de la copii. Înțelepciunea lor precoce, sinceritatea și micile lor strategii delicioase sunt prilej de amuzament și meditație în același timp”
Felicitări, Cristina pentru publicarea cărții! Cred că va ajuta multe mămici să nu se mai simtă singure în ”durerea” lor…
Dacă nu ai citit cartea, ți-o recomand cu drag, fie că ești deja mamă, fie că urmează să devii în curând. Sau mai târziu.
Cartea scrisă de Cristina Lincu, Mamă de 3, femeie de 10! Sau … invers a fost publicată în anul 2017 la editura Bookzone de unde o și poți cumpăra – vezi aici.
cristinalincu a zis
Multumesc tare mult pentru aprecieri 🙂 ma bucur din suflet ca te-ai amuzat si, mai ales, ca ai prins esenta ei 🙂
Claudia Vasilache a zis
Si eu multumesc ca ai scris-o. Chiar nu m-am mai simtit singura in ”durerea” mea :)))
cristinalincu a zis
:* 🙂