De unde vine denumirea sărbătorii de Armindeni?

De unde vine denumirea sărbătorii de Armindeni?

Azi e zi întâi de mai,
Azi e ziua de Armindeni:
Eu te cat, drăguța mea,
Eu te caut pretutindeni.

Așa își începea poetul nostru național Mihai Eminescu poezia intitulată Azi e zi întâi de mai. Aceste frumoase versuri învățate tocmai din vremea liceului nu le-am putut uita.

Și totuși, ce înseamnă Armindeni? De unde vine acest nume dat primei zile a lunii mai? V-ați pus vreodată această întrebare?

Ei bine, numele acesta transformat în popor, vine de la numele proorocului Ieremia (sau Eremia), prooroc care este sărbătorit de Biserica Ortodoxă chiar pe data de 1 mai. Ieremia, alături de Isaia, Ezechiel și Daniel, este unul dintre cei patru mari prooroci ai Vechiului Testament, adică acea parte din Biblie care descrie istoria poporului evreu de până la apariția lui Iisus Hristos.

Ieremia a trăit cu șase secole înaintea lui Hristos și a fost contemporan cu distrugerea Ierusalimului (597 î. Hr.) și luarea evreilor în sclavie și ducerea lor în Babilon. În Vechiul Testament sunt multe relatări despre viața profetului, care se spune că ar fi fost înzestrat chiar de Dumnezeu cu darul cunoașterii și al vorbirii.

Însăși împăratul cuceritorilor, Nabucodonosor, l-a respectat și l-a lăsat să meargă acolo unde ar fi voit. El rămâne alături de poporul său, dar aceștia, ca de multe ori în întreaga istorie a poporului evreu, nu-l ascultă întotdeauna.

Evreii au rămas 70 de ani în sclavia babilonienilor, după cum chiar profetul Ieremia prevăzuse că se va întâmpla. Și se mai spune că Ieremia a spus și despre venirea Mântuitorului.

În afară de această sărbătoare religioasă, în multe regiuni ale țării se mai țin și alte obiceiuri vechi, precreștine. Astfel, ziua de 1 mai se mai numește în unele locuri și „ziua pelinului”, pentru că există obiceiul de a bea vin roșu amestecat cu pelin, pentru „schimbarea sângelui și apărarea de boli”.

Acum se cunoaște faptul că principiile amare din pelin, care este o plantă medicinală foarte valoroasă, contribuie la fortificarea organismului. Pelin se mai pune la icoane, în așternut, iar flăcăii îl poartă la brâu sau la pălărie.

Un alt obicei este de a se pune la porți, la uși și la intrarea în grajdul animalelor, ramuri verzi de la diferite plante. Obiceiul seamănă întru-câtva cu cel de Florii, când tot așa se pun ramuri verzi de răchită, sfințite la biserică.

Cu mult înainte ca ziua de 1 mai să fie sărbătoarea oamenilor muncii, aceasta era o sărbătoare populară la care se țineau petreceri câmpenești. Era sărbătorită de fapt bucuria venirii primăverii și iminenta sosire a verii, renașterea naturii și erau invocate spirite ancestrale pentru belșug și sănătate. Se mânca friptură de miel și se bea vin. Micii și berea sunt „invenție” mai recentă, dar venită pe un fundament arhaic.

Să vă bucurați cu toții de venirea lunii mai!