Sindromul gândirii accelerate. Ce este și cum să-i faci față

Sindromul gândirii accelerate. Ce este și cum să-i faci față

În ultimele două decenii, odată cu „explozia” în societate a tehnologiei informației, s-a putut constata la copii, tineri și chiar la adulți apariția unui fenomen îngrijorător în ceea ce privește funcționarea creierului.

Acest fenomen se numește sindromul gândirii accelerate (SGA) și a fost semnalat în psihologie/psihiatrie de Augusto Jorge Cury, medic psihiatru și psihoterapeut brazilian, reputat autor de nenumărate cărți de specialitate, poate cel mai citit autor brazilian.

Dar ce este acest sindrom al gândirii accelerate? Inițial poți crede că anumiți oameni, în special dintre cei tineri, au evoluat așa de mult în ceea ce privește gândirea încât găsesc soluții foarte rapide la orice problemă, deoarece ei gândesc foarte repede.

Ar fi bine să fie așa, dar din păcate acest sindrom constă în gândirea rapidă și foarte superficială în încercarea de a găsi instantaneu soluția unei probleme, problema care pentru a fi rezolvată de fapt necesită parcurgerea anumitor pași, a anumitor etape.

Acest sindrom al gândirii accelerate este acum considerat o boală a societății actuale, nu doar o simplă perturbare în funcționarea creierului în anumite momente. Profesorii sunt cei care se confruntă cel mai adesea cu astfel de situații, dar și părinții copiilor deopotrivă.

Cum se poate depista acest sindromul gândirii accelerate

Cum se poate depista acest sindromul gândirii accelerate?

• Persoana nu se poate concentra suficient astfel încât să ducă rezolvarea unei probleme la bun sfârșit, deoarece ea caută o „soluție magică”, instantanee dacă se poate.
• Cel afectat de SGA nu poate să urmărească o explicație, o lecție, o argumentare logică, nu are răbdarea necesară pentru asta.
• Un copil sau un adult afectat de SGA nu poate efectua bine o singură operație la un moment dat, deoarece se gândește într-una la multe alte lucruri, ajungând să nu facă de fapt nimic bine.
• Omul sub influența SGA nu își poate limpezi mintea.

Cauzele apariției sindromului gândirii accelerate

Care sunt cauzele SGA? Ce anume îi face pe oameni să ajungă în situația de a nu-și folosi eficient gândirea? Să vedem doar câteva.

• Numărul foarte mare de stimuli vizuali și sonori, care vin din toate părțile: televizor, computer, telefonul inteligent etc.
• Excesul de informație cu care creierul este „bombardat” mereu pe parcursul fiecărei zile. Manualele școlare sunt foarte „stufoase”, iar în afara școlii creierele copiilor și ale adulților sunt asaltate zilnic de noi și noi informații, inutile în mare parte.
• Politica de marketing agresiv din societatea de consum, care efectiv îl agresează pe om, determinându-l să cumpere mereu ceea ce nu are nevoie de cele mai multe ori.

Cum ne afectează sănătatea sindromul gândirii accelerate

Cum îți este afectată sănătatea psihică? Iată trei direcții principale, subliniate de Augusto Cury.

• Amintirea excesivă a trecutului, care conduce la exacerbarea sentimentului de vinovăție. Persoana afectată de SGA nu poate scăpa de greșelile trecutului, când de fapt din trecut ar trebui să ne amintim doar lucrurile frumoase, care să ne producă plăcere.
• Omul cu SGA își face prea multe griji și caută inutil răspunsuri la probleme existențiale, când ar trebui de fapt să se concentreze pe ceea ce poate el face, pe ceea ce poate rezolva bine.
• Copilul sau adultul cu SGA suferă inutil prin anticipație, adică suferă gândindu-se la ce ar fi dacă în viitor s-ar întâmpla una sau alta… Apare astfel o suferință absurdă, gratuită, inutilă.

Ce să facem pentru a nu fi afectați de sindromul gândirii accelerate

Ce este de făcut? Cum să facem să nu fim afectați de SGA, noi ca adulți și părinți, dar și copiii noștri?

• Reducerea timpului petrecut în exces în fața televizorului, a computerului, tabletei sau telefonului smart, reducerea practic a „dependenței de ecran”.
• Conștientizarea copilului/adultului cu privire la diferențele dintre lumea reală și cea virtuală.
• Creșterea ponderii activităților practice, făcute efectiv fizic cu mâinile, cu mintea și cu inima. Copilul sau adultul poate fi pus să facă efectiv ceva, să coloreze sau să asambleze. Ieșirile în aer liber trebuie combinate și cu alte activități, de exemplu adunarea de flori și/sau plante medicinale, ridicarea unei tabere (întinderea cortului, facerea focului, prepararea hranei), pescuitul, ascensiunile montane etc. Am dat doar câteva exemple dintre sutele de activități benefice pentru trup și minte care se pot face.
• Ascultarea de muzică bună, vizitarea unei expoziții, a unui muzeu.
• În ceea ce privește lecția la clasă se discută despre „umanizarea” profesorului, despre crearea unei atmosfere prietenoase (așezarea în cerc de exemplu), despre stimularea muncii în echipă și promovarea responsabilității.
• În general, în domeniul dezvoltării personale trebuie pus accentul pe dezvoltarea încrederii de sine și a autorespectului, dar și a respectului reciproc.

Vine vremea vacanțelor, concediilor, călătoriilor. Plecați undeva cu familia, dar planificați călătoria împreună cu toții, părinți și copii deopotrivă. Studiați harta ca să știți pe unde veți merge, stabiliți ce mâncăruri specifice locului veți mânca, planificați ce veți face în concediu, folosind pentru asta și tehnologia modernă (IT), dar într-un mod util, care să vă ajute.