Soția dintre noi – Greer Hendricks, Sarah Pekkanen (recenzie)

Soția dintre noi – Greer Hendricks, Sarah Pekkanen (recenzie)

Soția dintre noi nu este primul thriller scris de Greer Henricks și Sarah Pekkanen pe care îl citesc deși este primul publicat la noi, scris de acest cuplu de autoare. Inițial am citit Fata anonimă, a cărei recenzie am publicat-o deja pe blog și o puteți citi aici. Ambele cărți au apărut la editura Litera în colecția Buzz Books. 

Mi-a plăcut foarte mult Fata anomină așa că am ținut neapărat să mai citesc ceva scris de ele deși review-urile la Soția dintre noi nu erau atât de bune ca cele de la Fata anonimă. Am vrut totuși să mă conving singură de calitatea acestui prim thriller așa că l-am comandat de la Libris.ro.

Deși am sperat că părerile pe care le-am citit despre carte nu se vor ”alinia” cu părerea mea, o să fiu sinceră cu voi, ca de obicei și o să vă spun că, din păcate aveau dreptate. Romanul Soția dintre noi nu se ridică la nivelul celuilalt. Cu alte cuvinte Fata anonimă este un thriller mult mai bun.

Uneori părerea ta poate coincide cu a altora. Sunt dăți în care ție îți poate plăcea mai mult sau, din contră, mai puțin. Concluzia e cea pe care o tot zic eu mai mereu atunci când închei de scris o recenzie. Gusturile diferă așa că cel mai bine citește cartea și abia apoi îți vei da seama dacă a meritat sau nu, dacă a fost sau nu pe gustul tău.

Despre ce este vorba în Soția dintre noi

Titlul te poate induce în eroare. Și cred că ăsta e farmecul cărții. Chiar și descrierea de pe coperta 4 pe mine una m-a indus în eroare. Am început cartea cu gândul că este vorba despre un fel de triunghi amoros ceea ce este puțin cam departe de adevăr.

Chiar dacă am început prin a vă spune că acest roman nu mi-a plăcut la fel de mult ca cel citit înainte, este totuși un thriller foarte interesant. Cuplul de autoare reușesc să te surprindă prin modul în care este prezentată povestea.

Nu este deloc simplu să încerc să vă spun cam despre ce este vorba în carte pentru că tocmai ăsta e farmecul ei, să începeți s-o citiți fără a ști prea multe. E suficient titlul și ce e scris pe coperta 4.

O să vă mai spun doar, așa, în mare că avem de-a face cu o poveste de dragoste un pic nesănătoasă, dacă o pot numi așa. Primul capitol al romanului ne întâmpină cu ceea ce ar părea că este povestea soției trădate.

Apoi, al doilea capitol ne-o aduce în prim plan pe Nellie, cea care, în teorie a înlocuit-o în inima soțului urmând ca al treilea capitol să revină la Vanessa, soția înșelată și tocmai despărțită de Richard, soțul ei.

Capitolele alternează poveștile lui Nellie (viitoarea mireasă) și a Vanessei, femeia care i-a fost soție lui Richard și de care a divorțat. Ești tentat să fii alături de Vanessa, ori să o înțelegi pe Nellie. Să îl acuzi pe Richard că nu a știut să prețuiască iubirea soției lui.

Ești tentat să crezi, să presupui multe însă din fericire presupui greșit. Cel puțin cam până pe la jumătatea cărții când în sfârșit începi să înțelegi cât de cât cum stă treaba cu femeile astea două.

Dar nu, nu vei putea afla până la final ce și cum pentru că autoarele știu foarte bine să răstoarne presupunerile noastre chiar și atunci când înțelegem cam despre ce este vorba în roman, ce e cu Nellie și cu Vanessa.

Chiar nu pot să vă spun mai multe pentru că e o plăcere să fii surprins de modul în care autoarele au gândit romanul.

Părerea mea despre Soția dintre noi

Deși Soția dintre noi e un thriller psihologic bun, faptul că l-am citit dupa Fata anonimă m-a făcut să îl consider un pic mai slab și să-l depunctez. Poate că e chestie de preferințe. Poate că motivul pentru care spun asta e faptul că citindu-l m-am simtit prea confuza până pe la jumătatea cărții. Deși lucrul acesta ar putea fi un atu și nu un dezavantaj al romanului.

Din păcate nu am putut să-i acord o notă chiar atât de mare pe Goodreads deși e un roman interesant scris și care e posibil ca vouă de fapt să vă placă mai mult. Gusturile, cum spuneam și la început, diferă și cel mai bine este să citiți și să decideți singuri. Eu vă recomand să-i dați o șansă și, dacă nu ați citit Fata anonimă mai bine începeți cu acesta 🙂