Ghici cine moare primul – M.J. Arlidge (recenzie)

Ghici cine moare primul – M.J. Arlidge (recenzie)

Astăzi am să vă povestesc pe scurt despre o altă serie din genul thriller care are, de data aceasta în prim plan un detectiv femeie, Helen Grace. De fapt o să vă povestesc doar despre primul volum al seriei, volum pe care l-am terminat de citit recent.

Ghici cine moare primul este romanul de debut al autorului M.J Arlidge, roman care se transformă mai târziu într-o serie de romane thriller care o au pe polițista Helen Grace, un personaj ușor atipic pentru meseria ei, drept personaj principal.

Helen Grace nu este polițistul perfect, așa cum ți-ai putea imagina. Aparent este perfecțiunea întruchipată din punct de vedere al meseriei pe care o face. Este cea mai tânără polițistă avansată la gradul de inspector-detectiv, temeinică și dură, mereu pe baricade. Ai putea crede că este omul perfect, fără probleme când de fapt nu e chiar așa.

Helen Grace, ca om, ascunde traume nebănuite, secrete care poate că dacă ar ieși la iveală, ar știrbi imaginea pe care o are. Să nu vă gândiți însă la corectitudinea și devotamentul față de propria meserie de polițist. Este vorba despre probleme personale. Dar nu vă zic mai multe ci vă las să descoperiți singuri care sunt problemele polițistei noastre.

Despre ce este vorba în Ghici cine moare primul?

Romanul aduce în prim plan o serie de crime ciudate, înfătuite parcă după un plan diabolic care vizeaza cuplurile. Nu neaparat cele familiale gen soț și soție ci și mamă și fiică, colegi de serviciu implicați în același proiect etc. Ideea era să fie 2 persoane implicate dintre care doar una singură trebuie să supraviețuiească. Sau să moară ambii.

Seria lor începe cu un cuplu tânăr, Amy și Sam care făceau autostopul în momentul în care viața lor se va schimba în mod tragic și definitiv. Femeia frumoasă, blondă și cu buze pline care îi ia în mașină atunci când fac autostopul se va transforma în călăul lor nevăzut.

Aceștia sunt drogați și aruncați într-o piscină părăsită de unde le este imposibil să iasă oricât ar încerca să găsească o soluție de evadare. Descoperă însă un pistol și un telefon la care a sunat un singur număr spunându-le că ei decid cine moare și cine trăiește. Pistolul lăsat în piscină are un singur glonț iar telefonul, după ce li s-a comunicat ce au de făcut rămâne blocat.

M. J. Arlidge lucrează de 15 ani în televiziune. Este specializat în producțiile dramatice și a fost producătorul unor seriale polițiste de prime time pentru ITV, printre care Torn, The Little House și, cel mai recent, Undeniable. În prezent scrie pentru publicația Silent Witness și produce filme pentru rețele TV din Marea Britanie și SUA.

Romanul său de debut este thrillerul Ghici cine moare primul, cu titlul original Eeny Meeny, care o aduce în scenă pe curajoasa inspectoare Helen Grace. Romanul este de fapt primul dintr-o serie. Tot de ea mai este scris și Ghici ce-i în cutie (Pop Goes the Weasel) sau Ghici care-i mincinosul. Întreaga serie o puteți găsi pe Libris.ro.

Practic nu au altă scăpare. Ori mor împreună de foame și sete, ori unul dintre ei devine criminal și-i ia viața celuilalt. Problema e că cei 2 se iubesc și urmează să se căsătorească fapt ce face ca această decizie să fie una foarte greu de luat.

Sam, însă, după zile de suferință ia decizia să fie el cel ce se sacrifică pentru a o salva pe femeia iubită. Imediat ce Sam moare, o scară de frânghie este aruncată în piscina goală și Amy este salvată. Cu toate acestea rămâne cu traume teribile după acest incindent și Helen Grace abia reușește să afle ceva amănunte de la ea.

La puțin timp după acest incident, o altă crimă, făcută tot după același tipar macabru are loc. Și încă una și încă una. Helen le investighează pe toate și ajunge să găsească la un momemnt dat un indiciu care să o ducă spre aflarea adevărului și găsirea odiosului criminal. Ea bănuiește că această serie de crime macabre are cumva legătură cu ea. Dar cine să dorească să se răzbune pe ea în acest fel odios? Pe cine deranjase așa de tare? Ei bine, o să aveți o surpriză la final.

Pot spune că mi-a plăcut cartea, felul în care a fost scrisă. Însă mi s-a părut foarte dură, macabră, într-un cuvânt nu prea pe gustul meu din acest punct de vedere. M-ar tenta să citesc și celelalte volume pentru că mi-a plăcut de Helen Grace doar că nu cred că voi mai avea curaj. Cel puțin o perioadă cred că voi citi romane ceva mai ”soft”.