Vrei să înveți mai ușor? Iată cum poți face asta!

Vrei să înveți mai ușor? Iată cum poți face asta!

Pentru foarte mulți oameni este destul de dificil să învețe, indiferent despre ce este vorba, în vreme ce alții învață foarte ușor lucruri noi. Cei din prima categorie, la rândul lor pot fi împărțiți în persoane care vor să învețe, dar efectiv o fac mai greu și persoane care nu au capacitatea să învețe.

În acest articol ne vom referi la cei care vor să învețe, chiar dacă au dificultăți și în sprijinul lor vine acum o metodă nouă, dar și veche de când lumea în același timp. Studiată în ultimul timp la Universitatea Johns Hopkins, Facultatea de Medicină, dar și la alte universități americane, metoda și-a dovedit eficiența, permițând subiecților să învețe mult mai ușor.

Dar de ce am spus că totodată metoda este veche de când lumea? Pentru că din antichitate încă se știa că „repetiția este mama învățăturii”. Latinii au spus-o – repetitio mater studiorum est – dar și ei o știau de la greci, iar cu mult înaintea lor o știau și babilonienii, după cum este scris pe unele tăblițe de lut ars cu scriere cuneiformă. Chinezii o știau și ei din antichitate și doar știm cât de tenaci sunt ei în a repeta la nesfârșit cu enorm de multă răbdare.

Și totuși ce aduce nou metoda re-descoperită de americani în zilele noastre? Fără să ne mai „ascundem după deget”, trebuie să recunoaștem că nu doar noi copiii noștri, dar și noi suntem afectați de sindromul gândirii accelerate, adică vrem ca totul să se rezolve repede, printr-o simplă apăsare de buton.

Acest sindrom ne face grăbiți, ne scade puterea de concentrare, ne diminuează înțelepciunea de a cumpăni, de a gândi mai mult în căutarea soluției unei probleme. Tehnologia ne-a oferit prea multe și ne-a făcut așa, un pic comozi, un pic puturoși la gândire.

Metoda aceasta de învățare constă în a repeta ceva ce dorim să învățăm, dar nu în mod identic, pentru a anula plictiseala. Adică aceeași problemă trebuie rezolvată de mai multe ori prin modificarea de fiecare dată a modului de operare, ca și când ar fi o nouă problemă. Să dăm câteva exemple simple.

• Un copil învață să cânte la pian. El se va plictisi dacă va fi pus să repete același solfegiu o zi întreagă și poate că va căpăta repulsie față de lecțiile de pian. Dar el trebuie să repete, ca să-și desăvârșească măiestria. Atunci, pe lângă pianul lui de studiu, el va repeta partitura și la o orgă electronică, care va scoate alte sunete, apoi chiar la un pian de jucărie și în fine, va privi filmulețe cu diverși artiști care interpretează fiecare în stilul lui lucrarea respectivă. Desigur că mereu va reveni la pianul lui de studiu, ca să mai repete, după ce a încercat și alte variante.
• Elevul se străduiește să învețe o lecție la geografie. După ce citește caietul cu notițele din clasă și lecția din manual, părintele îl va pune să învețe aceleași lucruri despre aceeași țară, dar din alte surse: vor căuta o altă hartă într-un atlas, apoi vor studia harta pe Google Maps de exemplu și în fine vor citit datele despre țara respectivă de pe un site specializat (să zicem Wikipedia). Dacă ar citi doar din manualul său se va plictisi foarte repede și poate că nu va reține nimic.
• Un tânăr jucător de fotbal trebuie să exerseze loviturile de la 11 metri. Poate că ar trebui să o facă de 100 de ori la un antrenament, dar el își va pierde interesul și concentrarea. De aceea antrenorul îl va pune să execute 100 de șuturi, dar va schimba puțin datele problemei, adică nu toate șuturile vor fi de la 11 metri din poziție centrală perpendiculară pe poartă. Șuturile vor fi de la diverse distanțe (de la 8 metri și până la 16 să zicem), din foarte multe puncte din interiorul careului). Va reveni periodic și la „punctul cu var”, pentru că el se va antrena pentru a executa penaltiuri.
• Și metodele de rezolvare a problemelor de matematică pot fi învățate mai ușor dacă se încearcă diverse variații pe aceeași temă, după cum profesorii de matematică știu deja din vremea când și ei la rândul lor au fost învățăcei.

În concluzie cred că ați prins ideea: repetați mereu lucrurile un pic diferit, un pic altfel, ca să devină mai plăcute și să dispară plictiseala. Și încă un secret: după ce se repetă o perioadă de câteva ore, profesorul Pablo A. Celnik de la universitatea amintită spune să facem pauze. Uneori pauzele pot fi de câteva ore, alteori de câteva zile și sunt foarte importante, deoarece între timp creierul procesează informațiile acumulate, fără să fie obosit. Succes!