Piața Romanilor (recenzie) –
autor Adrian Petru Stepan, Editura Lebăda Neagră, Iași, 2021
Am mai citit câteva cărți scrise de Adrian Petru Stepan, unul dintre cei mai interesanți scriitori români contemporani, așa că atunci când am primit ultimul său roman, Piața Romanilor, m-am bucurat nespus. Fusesem „avertizat” că este vorba de o carte mai altfel decât alte cărți, așa că după ce am lăsat deoparte câteva probleme profesionale, am trecut la lectură.
Ceea ce-l caracterizează pe Adrian Petru Stepan în mod deosebit, este faptul că știe să povestească și să găsească lucruri extraordinare acolo unde se pare că nimic interesant sau demn de povestit nu ar exista. El are o cultură foarte vastă și așa cum recunoaște este pasionat printre altele și de Orient.
În această carte, care face parte dintr-un gen mai aparte, un amestec de roman polițist și chiar thriller pe de o parte, mister și incursiune interculturală pe de altă parte, cititorul va găsi lucruri foarte interesante despre Timișoara. De ce tocmai despre Timișoara? Deoarece Adrian Petru Stepan este de acolo, din frumosul oraș bănățean și face ce face și mai găsește să ne povestească despre misterele orașului de pe Bega.
Cine nu este din zonă sau nu știe prea multe despre Timișoara, decât că este considerat orașul în care s-a aprins scânteia Revoluției Române din 1989, poate afla foarte multe lucruri interesante din surse diferite. Așa va putea înțelege pe undeva și firul logic al povestirii din romanul Piața Romanilor. Astfel Timișoara a fost dintotdeauna un oraș multietnic și multicultural, indiferent de stăpânirea sub care s-a aflat la un moment dat.
Timișoara a fost și sub unguri, și sub sârbi, și sub austro-ungari, ba chiar și sub turci o perioadă deloc scurtă, până să ajungă parte a Regatului României. În Timișoara puteai auzi „toate limbile pământului” și puteai vedea negustori, meșteșugari și călători „din cele patru zări”. Apropierea de Dunăre și legătura cu cel mai important fluviu european printr-o cale navigabilă (râul și apoi canalul Bega) au făcut ca orașul să fie un nod comercial important în perioada de sfârșit a Evului Mediu și apoi în Era Industrială.
Adrian Petru Stepan țese o poveste extraordinară în care misterul se „învârte” în jurul dispariției a două tinere fete yazidite, undeva prin 1935. Yazidiții sunt o populație din Orient, sunt înrudiți cu kurzii din Turcia de azi, dar pot fi întâlniți nu doar în Turcia, ci și în Irak, Siria, Armenia, Iran, precum și în multe alte țări. Interesantă este însă religia lor, care deși este islamică, are și elemente din zoroastrism (vechea religie a perșilor).
Cum au ajuns yazidiți în Timișoara? Păi erau comercianți pricepuți și s-au răspândit în multe țări, unde au deschis afaceri. Ei importau mărfuri din Orient și au reprezentat o punte de legătură comercială, dar și interculturală între Est și Vest.
Dar știți că multe popoare europene sunt urmașii populațiilor indo-europene care au pornit să se răspândească în lume din podișurile înalte ale Iranului cu multe mii de ani în urmă? Și noi, românii și toți latinii, precum și populațiile germanice suntem tot indo-europeni. Iar cum indo-europenii puri, după doctrina nazistă, erau numiți arieni și cum Germania în timpul nazismului a fost „obsedată” de arieni și de aflarea originilor acestora, parcă începem să „vedem” legături între yazidiți și interesul naziștilor pentru ei.
Așadar orient și occident în Timișoara interbelică și dispariția tinerelor fete, o crimă apoi altele, fac din romanul lui Adrian Petru Stepan unul foarte incitant, captivant și intrigant totodată. Cine va putea dezlega misterioasele crime? Cine va putea pune cap la cap piesele unui puzzle foarte complicat? Citiți romanul și veți afla până urmă.
Dar vizitați și Timișoara, pentru că este un oraș care trebuie neapărat vizitat, dar care nu a fost până nu de mult promovat ca destinație turistică.
evaancutahamza a zis
Tare mult mi-a placut cartea asta. Chiar este deosebita.
Claudia Vasilache a zis
Da, asa este, e deosebita 🙂