Un dicționar al Bibliei – de John M. Court și Kathleen M. Court,
Editura Lider, București 2010
Un dicționar al Bibliei, cu subtitlul Ghidul esențial al celei mai bine vândute cărți din lume și tradusă de prof. dr. Anca Irina Ionescu, a apărut sub egida celebrei edituri Penguin în 2007 și reprezintă una dintre cele mai importante lucrări din domeniul culturii generale teologice.
Pentru că autorul principal, John M. Court, este atât teolog cât și cadru universitar, cercetător în domeniul istoriei și culturii și civilizației, a rezultat o lucrare științifică vastă de înaltă ținută, scrisă cu un profesionalism desăvârșit. Al doilea autor, trecut pe coperta internă, este soția sa, care a făcut alături de soțul ei o muncă titanică de selectare, clasificare, redactare etc. specifică unei astfel de lucrări vaste.
Cartea se adresează tuturor, fiind foarte utilă nu numai pentru cei ce citesc sau studiază Biblia. Acesta este un prim aspect care diferențiază cartea de alte dicționare biblice apărute până acum. Marea majoritate au fost scrise doar din perspectiva creștinismului.
Despre ce este vorba în Un dicționar al Bibliei
Prezenta carte însă este o lucrare scrisă cu rigoarea specifică oamenilor de știință serioși, pentru că autorul este și specialist în limbi orientale arhaice, iar acolo unde nu a avut cunoștințele complete, le-a căutat în multe alte studii ale altor istorici.
Astfel fiecare termen este tratat din mai multe puncte de vedere, atât din punct de vedere strict teologic cât mai ales din punctul de vedere al înțelesului pe care-l avea în epoca respectivă în viața de zi cu zi a locuitorilor zonei de atunci. Acest mod de abordare multicultural și uneori, multi-lingvistic, sporesc valoarea științifică a lucrării.
Sursele de studiu au fost nu doar textele canonice ale Bibliei (adică cele „oficiale”, acceptate de biserică), ci și cele apocrife, adică acele texte cumva controversate, care există, dar care nu sunt acceptate de diversele biserici creștine. El a făcut acest demers pentru rigoare științifică, dar și pentru a lămuri cât mai bine posibil înțelesul fiecărui termen în parte. Iată dar un al doilea aspect care diferențiază cartea lui John M. Court.
În fine, un al treilea aspect remarcat încă de la început este deschiderea studiului asupra Bibliei către limbile vechi folosite în Vechiul Testament, deschidere făcută tot pentru creșterea nivelului de rigoare științifică. Nu este nici un secret că timp de sute de ani versiunile Bibliei folosite în țările Europei creștine, fie ele catolice, protestante sau ortodoxe, s-au bazat pe versiunile vechi în limba greacă, care au circulat în primii ani ai creștinismului și mai apoi în perioada de înflorire a acestuia.
Dar versiunile în limba greacă erau de fapt niște traduceri, sau rescrieri ale textelor mai vechi, provenite în principal din ebraică și aramaică. Iată de ce, pentru a înțelege pe deplin termenii, autorul a considerat foarte util să se raporteze și la versiuni mai vechi ale textelor biblice, pentru a elimina ambiguitățile sau posibilele neînțelegeri.
Trecând mai departe la conținutul cărții, aș mai remarca multitudinea de date istorice, bazate pe dovezi concrete, dovezi rezultate în urma săpăturilor arheologice, a lucrărilor istorice serioase și a consultării mai multor surse. Despre fiecare popor pomenit se fac succinte, dar concrete descrieri privind locul și rolul lor în evenimentele petrecute în acele „timpuri biblice”.
La fel vom găsi date importante despre locuri, orașe, țări, denumiri geografice, toate prezentate și sub forma unor variante alternative. Fiecare dată istorică este de fapt raportată la mai multe surse, acolo unde a fost posibil, pentru o corectă încadrare spațio-temporală, dar și din punct de vedere cultural.
Desigur că termenii prezentați sunt legați și de textul biblic „canonic”, oficial ca să-i spunem așa, astfel încât există foarte multe legături între dicționar și Biblie, legături prezentate cât mai logic posibil, adică exact așa cum apar ele în Biblie, cu trimitere la „cartea” respectivă, capitol și verset, pentru o rapidă identificare.
Datorită acestui mod de abordare, cartea este foarte utilă și teologilor, deși așa cum am mai scris, nu a fost scrisă doar pentru ei. În plus, oricine citește Biblia poate găsi imediat conexiunile și legăturile corecte, pentru că la urma urmei orice cititor trebuie să fie conectat la ceea ce citește.
În afară de termeni biblici propriu-ziși, adică dintre cei care apar strict în textul Bibliei, mai există și o mulțime de alte date „recente” ca situare în timp. Aceste date se referă la cercetători din domeniul istoriei, arheologiei și teologiei, importanți pentru studiul Bibliei. Alte date se referă la bisericile creștine, la sfinți și la ordine călugărești, din perioada Evului Mediu și sunt date care au într-un fel sau altul legături cu răspândirea Bibliei, cu tipărirea ei și cu diversele ei variante.
Părerea mea despre Un dicționar al bibliei
Ce mi-a plăcut cel mai mult la acest dicționar al Bibliei?
Pe lângă faptul că este o lucrare vastă, științifică, serioasă și scrisă de un erudit, eu aș pune pe primul plan faptul că este scrisă fără părtinire.
Nu este o lucrare scrisă din punctul de vedere al unui anumit cult creștin, care subiectiv desigur ar proclama că este singurul deținător al adevărului și că toți ceilalți greșesc.
Nu absolutizează un anumit punct de vedere, ci prezintă mai multe alternative, deși uneori nici una nu poate fi considerată absolut satisfăcătoare. Este de altfel firesc că unele date încă nu au fost pe deplin elucidate și că încă mai există multe necunoscute care așteaptă să fie elucidate.
Un dicționar al Bibliei este o lucrare fundamentală de cultură generală pe care o recomand sincer tuturor!
Lasă un răspuns