Educația STEM și problemele pe care le pune
Despre conceptul STEM în educație am mai scris. Nu este nou, a apărut prin anii 1900, dar relativ recent a fost din nou scos în prim planul politicilor educaționale din țările avansate și nu numai. STEM este un acronim care vine de la Science, Technology, Engineering and Mathematics (adică Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică – pe românește).
Țările occidentale, bogate și implicit cu un nivel de trai foarte ridicat, dar și democratice și cu multiple posibilități de alegere în orice domeniu, au constatat că elevii și studenții nu mai vor să urmeze facultăți în domeniul științelor exacte și ingineriei. De ce? Pentru că, fără nici o discuție, sunt grele. Ori într-o țară bogată poți să o duci foarte bine și dacă nu „te omori” cu studiul științelor exacte.
Cu alte cuvinte, în mod natural și legat strâns de natura umană, elevii și studenții aleg drumul mai ușor și studiază alte discipline, mai accesibile. Pentru cei care fac asta, viața merge înainte oricum, dar societatea în ansamblul ei a ajuns să „se sufoce” tocmai din lipsa de ingineri.
Se pot angaja și ingineri ademeniți de companii de prin alte țări mai sărace, dar aceasta nu este o soluție viabilă pe termen lung. Important este ca o societate să își educe mereu inginerii de care are nevoie pentru ca domeniul producției, din ce în ce mai tehnologizat, să funcționeze fără sincope.
Începând cu Statele Unite ale Americii și continuând cu multe alte țări, a fost inițiat un vast program de educație STEM, căutându-se atragerea elevilor și studenților, prin convingerea lor, nu cu forța. Efectiv s-a schimbat întregul curriculum în sistemul de învățământ, cu un accent deosebit pus pe științele exacte. În țara noastră societatea încă nu a răspuns la întrebarea ce fel de învățământ dorim?
Dar și în educația STEM au fost identificate destule probleme, cum ar fi lipsa profesorilor sau a laboratoarelor pentru practică. O problemă delicată chiar, inițial ignorată, a fost și cea a „segregației” pe considerente legate de sex.
Mai precis balanța băieți/fete este total dezechilibrată în defavoarea fetelor/femeilor, nu pentru că acestea nu ar avea aceleași drepturi ca băieții/bărbații, ci pentru că ele însele nu aleg discipline de studiu din domeniul științelor exacte.
Și dacă la facultatea de matematică nu sunt probleme, fiind chiar mai multe studente decât studenți, la inginerie însă se duc foarte puține studente. În țările avansate, acolo unde s-a efectuat studiul, doar 30% din totalul studentelor aleg să meargă la facultăți din aria STEM, ceea ce este foarte puțin. În țările unde din considerente religioase femeilor li se interzic din start anumite specializări, nici nu se mai pune problema.
Deși procentul fetelor înscrise este mult mai mic la facultățile tehnice, din totalul celor care abandonează și nu își mai continuă studiile, procentul fetelor este însă cel mai ridicat. În studiul de le Biblioteca UNESCO la care am avut acces, se prezintă tot felul de statistici care demonstrează clar existența acestei diferențieri clare pe bază de sex în domeniul STEM.
Cauzele sunt multiple, pornind de la tradiții din familie (încă prezente în orice societate, oricât de avansată) și până la psihologie sau diferențe genetice. Cercetările au confirmat existența de diferențe între creierele femeilor și ale bărbaților, însă tot aceleași cercetări au concluzionat că diferențele nu sunt atât de mari încât fetele să nu poată învăța și ele inginerie. Exemplele femeilor care au reușit în domeniul științific și ingineresc vin să confirme faptul că și ele pot, dacă vor.
Pentru ca fetele să nu mai „fugă” de domeniul științelor exacte și implicit pentru menținerea unei societăți avansate în stare de funcționare, se propun și soluții.
Atragerea prin convingere a fetelor către aceste domenii nu ar fi suficientă. Se propune însă un plan de acțiune care să înceapă din clasele primare, pentru educarea temeinică în această direcție a tuturor elevilor, indiferent de sex. Efortul va fi mare și se cere a fi făcut de întreaga societate, de la familie și până la factorii de decizie politică.
Lasă un răspuns